România riscă să intre în recesiune tehnică

România riscă să intre în recesiune tehnică

Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare, a declarat Dan Bucşa, economist-șef CEE la UniCredit, la o întâlnire cu jurnaliștii.

„Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va creşte cu 1%, probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va creşte cu mai puţin de 1%, atunci sunt şanse mari să fie o recesiune”, a declarat Bucșa.

Economistul a explicat că prognozele UniCredit arată o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%. “De ce? Pentru că, o dată, contribuţia consumului nu mai poate să fie la fel de mare, în al doilea rând contribuţia stocurilor ar trebuie să înceteze la un moment dat, în al treilea rând investiţiile probabil se vor reduce, iar în al patrulea rând nu vedem cum vor creşte exporturile nete”, a spus Bucşa.

Conform estimărilor UniCredit Bank, România va avea în acest an o creştere economică mai mică de 4%. Economistul a amintit că pentru primele două trimestre Institutul Național de Statistică (INS) a explicat creșterea economică prin contribuția stocurilor. Bucșa este de părere că și în trimestrul trei din acest an, pentru care INS a anunțat o creștere economică de 4,3%, principala contribuție la creșterea PIB o vor avea tot stocurile. El a subliniat, însă, INS ar trebui să dea explicații pentru aceste date. „Contribuţia stocurilor este inexplicabilă din punctul nostru de vedere. În mod normal, după o asemenea contribuţie a stocurilor, INS ar trebuie să dea un comunicat şi să explice ce se întâmplă. Aşa se procedează în toate ţările în momentul în care ceva surprinde foarte tare, iar institutele de statistică explică. Cu siguranţă, contribuţie foarte mare de la agricultură. Întrebarea mea este: care a fost efectul pestei porcine, în condiţiile în care zootehnia reprezintă o treime din agricultură? (…) Din ce creşte agricultura României? Personal, cred că România va performa în acest an mai puţin de 4%. Şi mai am un argument în acest sens: decelerarea puternică din construcţii. România e prima ţară din regiune unde ciclul în construcţii s-a întors deja. După care, industria şi comerţul cu amănuntul au încetinit vizibil faţă de anii trecuţi. Deci, de unde vom avea o creştere de 4%?”, a spus economistul.

Politica fiscală, cel mai mare risc macroeconomic pentru România

Economistul a arătat că România are al treilea cel mai mare deficit de cont curent din regiune – primul indicator la care se uită investitorii și este singură țară din Uniunea Europeană care are ieșiri de capital stabil. “Asta înseamnă că intrările de fonduri europene și de investiții străine directe nu acoperă deficitul de cont curent, care include deja banii trimiși în țara de românii care lucrează în străinătate”, a explicat Bucșa.

Deficitul bugetar este aproape de 3% din PIB, dar deficitul structural este peste 4% din PIB, iar „dacă am intra într-o recesiune, acolo s-ar duce deficitul bugetar”, a arătat economistul.

Dan Bucșa a arătat că politica fiscală rămâne cel mai mare risc macroeconomic pentru România. Economistul a arătat că România este singura ţară din Uniunea Europeană care are ieşiri de capital stabile. „Cu alte cuvinte, intrările de fonduri europene şi investiţiile străine directe nu acoperă deficitul contului curent. Deficitul nostru comercial este mult mare decât se ştie, noroc că românii din străinătate trimit bani. România trebuie să atragă surse de capital speculativ dacă nu are fluxuri de capital stabile. Cum faci asta? Cu dobânzi mai mari. Ştiu că nu vă gândiţi la faptul că atragerea fondurilor europene are un impact asupra costului creditului dumneavoastră, dar are un impact direct. Faptul că nu atragem fonduri europene, înseamnă dobânzi mai mari la lei”, a explicat Bucșa.

Economistul a arătat că, până în 2020, SUA vor intra în recesiune tehnică şi, probabil, că „aceasta se va răsfrânge asupra economiei globale, în general, şi fireşte vom fi şi noi afectaţi”.

„Sper să nu mai avem iluzia din 2008 că suntem o insulă de stabilitate, adică toată lumea cade în jurul nostru şi la noi va fi soare”, a spus Bucşa. El a arătat că pentru prima dată de la criza financiară globală, ies bani din ţările emergente, net. Numai China mai primeşte bani şi până în 2020 nici măcar China nu va mai primi bani net din străinătate. Investitorii scot bani din ţările emergente pentru a-i investi în ţările dezvoltate, în active cu risc. O tendinţă similară celei din prezent s-a mai înregistrat în 2013, când Rezerva Federală (Fed) a decis încheierea programului de relaxare cantitativă şi în 2015, când Fed a decis creşterea dobânzilor.

“Ne apropiem de finalul ciclului economic. Ne apropiem şi de o schimbare a paradigmei de creştere. Nu ne mai putem baza pe exporturi, creștem bazat pe cererea internă. Atât timp cât nu avem capitaluri străine care să stimuleze cererea internă, am avea nevoie de două lucruri: politică fiscală şi investiţii. Din păcate, România nu are nici un, nici cealaltă“, spus Dan Bucşa.