România profundă: şase din zece şcoli nu au bibliotecă şcolară

Reading Time: 3 minute

Cu 44% dintre tinerii în vârstă de 15 ani care nu înțeleg textele citite, statisticile din România mai arată că patru din zece comune nu au nici măcar o bibliotecă, iar şase din zece şcoli nu au bibliotecă şcolară.

Statisticile World Vision România

Copiii şi tinerii din mediul rural spun însă că situaţia este mai gravă decât o vedem pe hârtie. Practic, dintre cele 1877 de biblioteci comunale din România, mult mai puţine sunt, de fapt, funcţionale, majoritatea cărţilor fiind foarte vechi, iar clădirile nu sunt reabilitate. Atunci când au totuşi acces la anumite cărţi solicitate în programa şcolară, numărul acestora este extrem de limitat, de multe ori fiind doar un exemplar dintr-o anumită carte. ”Vă dau un exemplu simplu. La Limba Română am primit ca sarcină să citim Baltagul. La bibliotecă – suntem dintre norocoşii care au o bibliotecă în şcoală – este un singur exemplar. Cum să procedăm noi pentru a putea să citim această operă obligatorie?”, spune Ştefan, elev din Dolj.

,,Bibiloteca comunală nu funcționează pentru că nu a mai fost reabilitată de zeci de ani, de când erau părinții noștri copii. Pereții stau să cadă, cărțile sunt foarte vechi, trebuie reabilitat totul pentru că este un pericol foarte mare pentru copii dacă ar merge acolo. Părinții mei mergeau și citeau acolo și găseau tot felul de cărți despre știință, literatură clasică. Și acum sunt acele cărți acolo, dar s-au deteriorat peste timp.

Pentru mine este foarte important să avem o bibliotecă comunală, mai ales atunci când avem nevoie de cărți pentru școală și nu avem de unde să le luăm. La biblioteca de la școala noastră se găses doar câteva cărți. Ca să facem rost de ele trebuie să mergem în orașele din apropiere, dar și acolo sunt greu de găsit și nu toți copiii își permit să meargă acolo”, a spus Denisa, elevă din Vaslui.

Impactul pandemiei

Pandemia a înrăutăţit lucrurile, deoarece veniturile părinţilor din mediul rural s-au diminuat şi posibilitatea de achiziţie a cărţilor pentru copii a scăzut. Astfel, conform Raportului de Bunăstare în pandemie realizat de World Vision România în 2020, 38% dintre părinţii din mediul rural cumpără mai puţine cărţi pentru copii ca să facă economie pentru alimente, îmbrăcăminte și alte nevoi de bază. Mai mult , un sfert dintre dintre copii nu au acces întotdeauna la suportul educaţional de care au nevoie la şcoală.

La nivelul populaţiei generale, românii alocă doar 1% din veniturile lor pentru educație şi 1,3% pentru cultură, recreere şi sport. Cheltuielile de consum dețin ponderea principală din totalul veniturilor (aproximativ 50% în cazul salariaților și aproximativ 73-83% în cazul celorlalte categorii de statut ocupațional), conform studiului Costul Educaţiei realizat de World Vision România la finalul anului 2021.

Prioritățile societății

Lipsa accesului la educaţie este reflectată şi de priorităţile părinţilor şi rolul pe care aceştia consideră că-l ocupă şcoala. Astfel, o treime dintre părinţi consideră că pentru a-ţi găsi de lucru este mai important să ai relaţii, decât să termini o şcoală, conform Raportului de Bunăstare a copilului din mediul rural.

dezvoltarea apetitului pentru lectură trebuie realizat încă din clasele mici, ori în acest moment şcolile de la sate nu au nici măcar cărţile din programa obligatorie. Într-o ţară în care jumătate din populaţie stă la sat, însă aici accesul la orice resursă culturală este aproape inexistent, cum ne putem aştepta să fim campioni la citit? Trebuie să începem cu accesul la educaţie de calitate şi acces la cărţi relevante pentru copiii anului 2022. Mai apoi, în şcoli trebuie amenajate spaţii pentru lectură şi asigurarea stării de bine a copiilor – putem schimba conceptul de bibliotecă şi să-l tranformăm în spaţii special amenajate pentru citit, în afara şi în interiorul şcolii. Trebuie să-i atragem pe copii şi tineri spre lectură şi create contexte din care să înțeleagă ca lectura e importantă, e necesară.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.