România peste 100 de ani

Peste 100 de ani, România va fi ținută în mișcare de oameni cu viziune, cariera va fi descoperită genetic, școala se va face de acasă, muzeele și teatrele vor fi experimentate cu toate simțurile, compatibilitatea cu partenerul de viață și durata unei relații vor fi determinate de aplicații de dating personalizate, iar comunicarea – chiar și discuțiile cu roboți precum și alimentația, sunt în continuare indispensabile bunei dispoziții a românilor. Acestea sunt doar câteva din concluziile unui studiu de percepție D&D Research pentru BRD – Groupe Société Générale.

Studiul a fost dezvoltat cu scopul de a explora care sunt percepțiile românilor asupra modului în care va arăta România la următorul centenar și să descopere tendințe în gândirea românilor privind progresul. Demersul a fost validat și interpretat de un Think tank format din: Dan Petre – Conf. Univ. Dr. FCRP/SNSPA, comunicare publicitară și partener D&D Research, Răzvan Rughiniş – Cofondator Innovation Labs și profesor la Universitatea Politehnică din București, Constantin Vică – Lector universitar Facultatea de Filosofie în cadrul Universității din București și Cercetător la Centrul de Cercetare în Etică aplicată în cadrul Universității din București, Georgiana Ilie – senior editor la Decât o Revistă și redactor-șef la Școala9 și Matei Psatta – cofondator TPS Engage.

”Din ceea ce știm noi, este primul studiu care a măsurat în mod structurat imaginarul colectiv al românilor privind viitorul îndepărtat – peste 100 ani. Merită menționat faptul că este un studiu complex care a combinat în același timp o abordare proiectivă (variante de răspuns cu itemi foarte creativi) cu măsurarea acestora într-un mod foarte structurat. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național urban, iar mărimea acestuia a permis realizarea de analize pe regiunile socio-istorice ale României. M-a bucurat foarte mult să văd că românii se uită la viitorul îndepărtat cu mult mai multă încredere și optimism decât la viitorul apropiat. Și că se așteaptă ca România de peste 100 de ani să își fi rezolvat (aproape) toate provocările din prezent prin soluțiile creative ale oamenilor ei”, a adăugat Dan Petre, coordonatorul studiului și partener D&D Research.

„«Peste 100 de ani» este un proiect de perspective trecut, prezent și viitor. Lansat prin campania BRD de Anul nou, a început cu povestea mai puțin cunoscută a fotografului de război Samoilă Mârza, autorul singurelor imagini de la 1 Decembrie 1918. Ni s-a părut important să continuăm proiectul cu o perspectivă de viitor, să facem un exercițiu de imaginație, să îi întrebăm pe români ce idei au pentru urmatoarea sută de ani. Cum va arăta lumea, unde vom locui, cum vom învăța, cum vom iubi? Sperăm ca aceste răspunsuri să inspire și să încurajeze la noi idei care să miște lumea”, a spus Sabina Ştirb, brand communication manager la BRD.

Datele au fost colectate în perioada octombrie – noiembrie 2018, în două etape: o explorare calitativă care a constat în discuții de tip focus grup cu experți, elevi și studenți activi în robotică și specialiști în domeniul științelor socio-umane sau tehnologiei, continuând cu o măsurare structurată cantitativă pe un eșantion urban, de 2289 de persoane, cu vârste între 18 -55 de ani, în orașe cu peste 100.000 de locuitori.

Percepțiile românilor despre cum va arăta România peste 100 de ani au fost explorate în raport cu elementele care definesc și alimentează progresul, economia și educația, comunicarea interumană, inclusiv relațiile afective, transportul, sănătatea, petrecerea timpului liber și artele audio vizuale.

Una dintre principalele concluzii ale studiului arată că peste 73% din români consideră oamenii ca fiind motorul central al dezvoltării și al evoluției țării în 100 de ani, oamenii cu viziune și îndrăzneală, acei „do-eri” care se vor folosi de mijloacele existente pentru a-și pune ideile în practică și genera un viitor mai bun pentru cei de atunci.

 73% dintre respondenți consideră că liderii providențiali pot aduce progresul cu resursele disponibile, 21% consideră că banii și averea ajută progresul, pe când doar 5.8% consideră că perseverența și experiența acumulată sunt suficiente pentru a produce progres.

În ceea ce privește viitorul educației, 65,6% dintre români consideră că, peste 100 de ani, copiii vor ști încă din clasa a doua ce profesie vor avea și își vor alege jobul și cariera încă de la 10 ani, majoritatea respondenților preconizând o condiționare genetică a profesiei. 60% cred că școala se va face de acasă prin intermediul cursurilor virtuale și al hologramelor, sistemul de home schooling devenind norma, iar 58,8% prevăd că accentul în școală va fi pus în primul rând pe competențele de conviețuire socială – dezvoltarea empatiei și a inteligenței emoționale.

Peste 50% dintre respondenți consideră că mediul exterior nu va mai fi „prietenos” datorită schimbărilor climatice, astfel că dorința de a petrece timp în afara casei se va reduce considerabil. Așadar, 62% consideră că distracția se va muta exclusiv în case, unde romanii se vor scufunda în realități virtuale, parcurile, meciurile, concertele devenind experiențe exclusiv digitale, iar ieșirile în aer liber vor fi disponibile pentru o clasă privilegiată. Cu toate acestea, doar 40% consideră că experiența teatrului, muzeelor și a  cinematografiei va dispărea fiind stocate digital, pe când cei mai mulți, peste 60%, cred că arta nu va muri ci se va reinventa, putând fi experimentată cu toate simțurile prin sisteme 5D și VR, chiar și de acasă.

Entuziaștii în zona inovației consideră că integrarea tehnologiei în relațiile umane, o ”cyborg-izare” este inevitabilă. Cu toate acestea, (doar) 30% dintre români își pot imagina dispariția unui gadget. Principalul gadget despre care românii cred că va dispărea este cel mai utilizat în prezent în viața de zi cu zi: telefonul mobil / smartphone-ul. El va fi integrat în corpul uman prin implantarea de chip-uri sau device-uri în miniatură.

Pentru 73,7% dintre români comunicarea cu un robot în viitor este preferabilă lipsei totale de comunicare, ceea ce arată că interacțiunea de orice fel este pentru români un aspect de bază pentru păstrarea sănătății psihologice. La capitolul relații de cuplu, principala tendință prezentă este aceea de gamificare a relațiilor din viitor, 65% considerând că potrivirea dintre parteneri și șansele de longevitate ale cuplului vor fi calculate prin algoritmi, scoruri sociale și personalizate.

La capitolul sănătate și influența tehnologiei, 71,5% dintre respondenți consideră că își vor îmbunătăți performanțele corporale folosind implanturi artificiale, 68,4% cred că va fi posibilă planificarea trăsăturilor copiilor prin condiționare genetică, iar 61% cred că vor fi adoptate proceduri minim invazive cu micro-roboți. Studiul indică o inclinare către adoptarea directă de tehnologii noi care ne vor propulsa în vârful topului din punct de vedere al sănătății și nu o adoptare treptată, la fel cum s-a întâmplat cu adopția internetului de mare viteză. 

În ceea ce privește zona financiară se prevede menținerea rolului banilor (acela de a obține pentru un serviciu prestat în prezent beneficii sau resurse ce vor fi utilizate ulterior). Ceea ce se va schimba este deja un trend actual, și anume acela de digitalizare a monedei de schimb cu rol de creștere a transparenței tranzacțiilor (73,9%). Riscurile atașate digitalizarii vor putea fi controlate cu ajutorul tehnologiei blockchain.

Studiul este realizat de D&D Research, parte a inițiativei BRD „Cum își imaginează românii viitorul: România peste 100 de ani”. Mai multe despre cum va fi România secolului următor, imaginată de români, pe www.creatoriidemaine.ro.