România, pe ultimul loc în Europa la abilitățile digitale generale de bază în rândul tinerilor

Reading Time: 3 minute

În 2019, patru din cinci tineri cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani (80%) din Uniunea Europeană dețineau competențe digitale de bază sau peste nivelul de bază. În rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere în ceea ce privește abilitățile digitale generale de bază în rândul tinerilor o deține Croația (97%), urmată de Estonia, Lituania și Olanda (toate trei 93%), dar și Grecia (92%). La polul opus, cele mai mici ponderi au fost observate în România (56%), Bulgaria (58%), Italia (65%), Ungaria (68%), Letonia și Luxemburg (ambele 75%).

În acest context a găsit pandemia Covid-19 sistemul educațional din România, când învățământul a fost forțat să treacă, de pe o zi pe alta, la o formă de învățare la distanță, online.

Din acest motiv, UiPath Foundation și Brio, platforma de teste digitale standardizate adresate elevilor români, au demarat lucrul la dezvoltarea primului test de evaluare a literației digitale din România.

Instrumentul se adresează elevilor din clasele I-XII, va fi disponibil gratuit pe platforma brio.ro și va fi dezvoltat în concordanță cu reglementările cuprinse în Cadrul European pentru evaluarea competențelor digitale emis de Comisia Europeană. Acesta va include itemi de testare pentru toate nivelurile de dificultate și va corela competențele digitale pe care ar trebui să le dețină fiecare copil, pentru fiecare nivel de vârstă.

„În efortul de a testa competențele digitale ale copiilor din familii vulnerabile cu care lucrăm din 2019 în șase zone din România, am constatat că nu există un instrument standardizat pentru evaluarea adecvată a acestor competențe ale elevilor, în funcție de vârstă și clasă, aliniat la Cadrul European pentru Competențe digitale. Ne-am unit forțele cu Brio pentru a construi un astfel de instrument digital care va fi accesibil, în mod gratuit, celor peste 2,8 milioane de elevi din România. Acest mediu online de testare ne va permite să construim, la nivel sistemic, modele de intervenție educațională individualizată, în funcție de nivelul de competențe digitale ale fiecărui elev. Vom continua la UiPath Foundation eforturile de a susține accesul la educație de calitate pentru copiii din familii vulnerabile și de a face acest instrument vizibil și accesibil în zonele în care intervenim, precum și în alte comunități defavorizate din întreaga țară”,spune Raluca Negulescu-Balaci, Director Executiv, UiPath Foundation.

În ciuda nivelului redus de competențe digitale, în cadrul învățământului obligatoriu, România are cel mai mare număr de ore alocate competenței digitale ca disciplină separată obligatorie în învățământul secundar superior. Totodată, România înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și a disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane.

Lipsa de literație digitală în România s-ar putea, astfel, spune că nu este determinată de lipsa accesului la informații sau la instrumente, ci de interesul scăzut și pregătirea slabă în rândul tuturor actorilor implicați în procesul educațional.

„Devine din ce în ce mai evidentă nevoia de alfabetizare digitală în toate nivelurile societății românești, iar școala e locul în care aceste competențe pot fi create. De aceea sunt bucuros că împreună cu UiPath Foundation vom lansa și aplica pe scară largă primul instrument serios de diagnostic al alfabetizării digitale în rândul elevilor români. Pornind de aici, având o analiză extensivă a competențelor digitale ale copiilor, putem să creăm bazele unui dialog cu autoritățile pentru creionarea unor planuri de intervenție destinate recuperării decalajelor absolut evidente între media copiilor români și media europeană”, spune Dragoș Iliescu, CEO, Chief Scientist și fondator Brio.

Sistemul de învățământ românesc operează cu cele opt competențe-cheie europene, competența digitală fiind una dintre acestea. Competența digitală implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale în contexte de învățare, de muncă și de participare la activități sociale. Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în mediul online și competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale, rezolvare de probleme și gândire critică.

Educația digitală înseamnă formarea competențelor digitale ale elevilor și cadrelor didactice, pe de o parte, și utilizarea tehnologiilor în scop pedagogic pentru a sprijini, a îmbunătăți și a transforma învățarea și predarea, pe de altă parte.

4 din 10 adulți din Europa au deficiențe privind abilitățile digitale de bază

Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI), 4 din 10 adulți și o treime din angajații europeni nu dețin abilități digitale de bază. Digitalizarea educației contribuie, prin ricoșeu, la digitalizarea societății și implicit la folosirea avizată, pe o scară mult mai amplă, a serviciilor digitale. Strategia Comisiei Europene privind digitalizarea prevede ca 70% dintre adulții europeni să dețină un nivel de bază al competențelor digitale până în 2025. Totodată, își propune să reducă nivelul de performanță scăzută în rândul tinerilor de 13-14 ani de la 30% (cât era în 2019), la 15% până în 2030.