Romania eoliana

Reading Time: 5 minute

Dobrogea este pe cale sa devina centrul mondial al revolutiei energetice “verzi”, in urma unor investitii de miliarde de euro in proiecte eoliene de o anvergura fara precedent. Printr-o simpla apasare de buton, capacitatea eoliana instalata in Romania va creste de la doar 14 MW la aproape 360 MW. Butonul se afla sub controlul Transelectrica, transportatorul national de energie electrica, care, la ora scrierii acestui articol, mai avea de stabilit ultimele detalii pentru acordarea avizului tehnic de racordare a celor 139 de turbine eoliene ridicate de compania ceha CEZ in localitatea constanteana Fantanele, cu o putere instalata de 347,5 MW. “Pana in septembrie vom realiza conectarea tuturor turbinelor de la Fantanele la reteaua energetica nationala”, a declarat pentru Biz Iulia Borsan, coordonator de comunicare externa la CEZ Romania, chiar de la Fantanele, unde in aceasta perioada se pun la punct ultimele detalii. Impreuna cu cele 101 de turbine eoliene din localitatea vecina Cogealac, care vor intra in functiune in 2011, parcul eolian construit de CEZ va fi cel mai mare astfel de parc construit pe uscat in Europa, cu o putere instalata de 600 MW. Investitia totala se ridica la 1,1 miliarde de euro. Compania ceha a preluat proiectul de la Continental Wind Partners (CWP), care se ocupa de dezvoltarea de parcuri eoliene in Europa. In timp ce CEZ se afla intr-o faza avansata a proiectului din Romania, spaniolii de la Iberdrola au anuntat, pe 19 aprilie, ca au obtinut de la Transelectrica licenta pentru conectarea unei puteri instalate de 1.500 MW de energie eoliana, in urma unei investit ii de cel putin 2 miliarde de dolari pana in 2017, in 50 de parcuri eoliene, potrivit Bloomberg. Iberdrola este lider mondial in energia eoliana, cu operatiuni in 12 tari, inclusiv in SUA, avand o putere instalata de peste 10.500 MW. Investitia din Romania va deveni cea mai mare suprafata terestra de colectare a energiei eoliene din lume. LA RASCRUCE DE VANTURI Cum a ajuns Romania focusul unor investitii de asemenea anvergura in domeniul eolian? Au contat in primul rand factorii geografici si climatici. Dobrogea pare terenul ideal pentru captarea energiei vantului, beneficiind de un relief fara obstacole si, mai ales, de apropierea de Marea Neagra, care garanteaza curenti de aer constanti tot timpul anului. “Pentru CEZ, proiectul CWP s-a pliat foarte bine pe ceea ce doream noi, iar apropierea de Marea Neagra ofera un potential eolian foarte mare”, a aratat Iulia Borsan. De altfel, potrivit unui studiu al Erste Group, Romania are cel mai ridicat potential din sud-estul Europei in domeniul energiei eoliene, iar sud-estul Dobrogei este pe locul al doilea la nivel european din acest punct de vedere. Potentialul eolian al Romaniei este estimat la 14.000 MW capacitate instalata. Spre comparatie, totalul productiei de energie electrica a Romaniei s-a apropiat de 60.000 MW. Un alt stimulent este reprezentat de Directiva Europeana 2009/28/CE, care cere ca, pana in 2020, in fiecare stat membru al Uniunii Europene ponderea energiei din surse regenerabile sa reprezinte cel putin 20% din totalul energiei folosite. Dar, potrivit analistilor din domeniul energetic, principalul punct de atractie pentru investitorii in proiecte eoliene este reprezentat de asa-numitele “certificate verzi”, pe care companiile le primesc pentru fiecare MWh de energie regenerabila produs. Aceste instrumente de stimulare a investitiilor in energie regenerabila sunt incluse pe plan national in Legea 220 din 2008, care nu a fost insa functionala pana acum si este in procedura de modificare in Parlament. Producatorii ar urma sa primeasca cate doua certificate verzi pentru fiecare MWh produs de energie eoliana, pana in 2015. Aceste certificate pot aduce o recuperare accelerata a investitiilor. De altfel, oficialii de la CWP si-au motivat investitia din Romania nu doar prin potentialul foarte bun pentru proiectele eoliene, traditia industriei energetice sau interesul pentru pietele in dezvoltare, ci si prin normele UE privind energia regenerabila. Regulile europene si implementarea lor locala reprezinta un punct de interes si pentru CEZ. “Desi asteptam Legea 220 legata de certificatele verzi, asta nu ne-a impiedicat sa cumparam proiectul din Dobrogea si sa investim”, arata Iulia Borsan. De altfel, cehii au un avans serios fata de competitori, pentru ca au comandat componentele turbinelor inca din 2008, pentru livrare in 2010. Furnizorul de turbine pentru proiectul CEZ este gigantul american General Electric. REACTIA LOCALA Cea mai mare companie energetica romaneasca, Petrom, nu putea ramane in afara acestui joc cu miza de miliarde de euro si, mai ales, cu bataie lunga spre viitorul energetic care va trebui sa se bazeze tot mai mult pe resurse regenerabile. In luna aprilie, compania a anuntat achizitia Wind Power Park, care detine in Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost obtinute toate autorizatiile, cu o capacitate proiectata de circa 45 MW. Petrom va construi si opera centrala electrica eoliana, care este estimata sa intre in productie la jumatatea anului 2011. Dar Mariana Gheorghe, CEO Petrom, este nemultumita de cadrul legislativ in domeniu. “Legat de energia regenerabila, in acest moment la nivel national nu exista o strategie care sa creeze cadrul mobilizator. In plus, legislatia secundara nu este implementata, de aceea fiind greu de inceput proiecte in aceasta directie”, a declarat Mariana Gheorghe la cea mai recenta conferinta de presa a companiei. Proiectul achizitionat de Petrom va fi echipat cu turbine Vestas- V90, pentru care au fost incheiate deja contracte de achizitie. Petrom evalueaza chiar posibilitatea de a extinde ca pa citatea proiectului la 54 MW. Constructia este estimata sa inceapa in cursul acestui an, urmand a fi finalizata la jumatatea anului 2011. Potrivit companiei, certificatele verzi alocate productiei de energie din acest parc eolian vor fi utilizate in principal pentru acoperirea cotei reglementate aferente consumului de energie electrica al companiei (circa 1 TWh/an), urmand ca diferenta sa fie comercializata pe piata din Romania, conform reglementarilor in vigoare. ECOAVANTAJE Desi Romania se afla printre fruntasele europene in privinta proportiei de energie regenerabila din totalul productiei, ca urmare a proportiei de peste 26% realizate de centralele hidroelectrice, peste 50% dintre capacitatile de productie ale energiei electrice din Romania sunt pe baza de carbune sau hidrocarburi, surse poluante si neregenerabile. Potrivit specialistilor de la PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, orice investitie in noi capacitati de productie a energiei electrice pe baza de carbune sau de hidrocarburi se va confrunta cu incertitudini in privinta cadrului de reglementare al emisiilor de dioxid de carbon, prin costul tonei de carbon generate in atmosfera. “In aceste conditii, este de asteptat ca investitia in capacitati de productie a energiei regenerabile sa devina foarte atractiva pentru marii jucatori din domeniu, in ciuda costului mai ridicat al MWh instalat”, spune Alexandru Lupea, partener, Servicii de Audit, liderul grupului pentru Energie, Industria Miniera si Utilitati la PricewaterhouseCoopers Romania. De altfel, un studiu lansat recent de PwC arata ca exista oportunitatea de a alimenta Europa si Africa de Nord exclusiv cu energie regenerabila pana in 2050, daca aceasta idee e sustinuta de o piata unica de energie europeana, corelata cu o piata similara in Africa de Nord. Dincolo de componenta strict energetica, exista si una legata de dezvoltarea locala. Este drept ca, din totalul investitiilor anuntate, partea leului nu va merge catre Romania, intrucat principalul cost este legat de turbinele propriu- zise, produse de companii ca General Electric sau Siemens. Dar un proiect eolian implica si construirea unei infrastructuri noi (drumuri, retele electrice etc.), iar terenul pe care se afla turbinele poate fi folosit in continuare de comunitatile locale. “Am depasit toate greutatile legate de birocratie sau alte probleme fiindca toata lumea a inteles ca are de castigat dintr-un astfel de proiect”, subliniaza Iulia Borsan, de la CEZ. In plus, se creeaza locuri de munca atat pe perioada con structiei, cat si ulterior, pentru lucrarile de intretinere si reparatii.