Romania, economia cu cel mai mare ritm de crestere din ECE

Romania, economia cu cel mai mare ritm de crestere din ECE

Romania ar putea fi economia cu cel mai mare ritm de crestere din Europa Centrala si de Est (ECE), datorita masurilor de relaxare fiscala si a perspectivelor de inasprire a politicii monetare, se arata intr-un raport al Erste.

Dinamica cresterii economiilor ECE s-a decuplat clar de cea a pietelor emergente globale, cum ar fi Brazilia, Rusia, India, China (statele BRIC), sau Indonezia, Mexic si Turcia, conform raportului „ECE lasa in urma tarile BRIC” al echipei de Cercetare ECE a Erste Group Bank.

„Comparativ cu pietele emergente globale, economiile ECE se afla in etape diferite ale ciclului economic, acesta fiind principalul motiv pentru care incetinirea economica la nivel global nu are acelasi impact asupra ambelor grupuri”, afirma Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/Fixed Income pentru ECE in cadrul Erste Group si co-autor al raportului.

In perioada 2010-2015, pietele emergente globale au inregistrat o crestere foarte puternica pe fondul preturilor ridicate ale marfurilor si al intensificarii activitatii de creditare, in timp ce cresterea ECE a fost mai atenuata, deoarece tarile din regiune se concentrau pe temperarea dezechilibrelor. Avand in vedere ca probabil economiile din ECE vor continua sa performeze sub potential si in acest an sau pana in 2017, economiile din regiune sunt inca departe de a atinge varful ciclului lor economic. Din acest motiv, sunt mai putin predispuse la un impact puternic al unei incetiniri ciclice de tipul recesiunii din 2009. Pe de alta parte, economiile pietelor emergente precum tarile BRIC au inregistrat rezultate peste potentialul lor in ultimii ani, la acestea adaugandu-se si cresterea considerabila a ponderii investitiilor (in prezent, aproape 35% din PIB, fata de 21% din PIB in ECE).

Pe langa influenta ciclului economic, caracterizata de decalaje de productie si de ponderea investitiilor, analistii Erste Group au identificat alti cinci factori care au contribuit la aceasta decuplare:

Etapa ciclului financiar: Tarile ECE se afla intr-o etapa diferita nu doar a ciclului economic, ci si a ciclului financiar, dat fiind ca economiile lor au traversat o perioada de revenire dupa creditarea redusa. Avand in vedere cresterea temperata a creditarii si curatarea bilanturilor in ECE, creditele neperformante ar trebui sa ramana la un nivel stabil sau chiar sa scada in regiune. Pe de alta parte, pietele emergente globale s-ar putea confrunta cu o deteriorare intr-o oarecare masura a calitatii creditelor pe fondul cresterii puternice a creditarii inregistrate in ultimii cinci ani.

Preturi scazute ale marfurilor: Economiile ECE, mari importatoare nete de petrol, sunt avantajate de scaderea brusca a preturilor marfurilor. Un soc pozitiv al ofertei sustine in continuare consumul gospodariilor din ECE, pastrand totodata conturile curente ale regiunii la un nivel bun si limitand astfel vulnerabilitatea externa a economiilor ECE. Pe pietele emergente globale, impactul acestui soc al ofertei a generat consecinte diverse.

Evolutia valutara: Cea mai clara discrepanta dintre economiile ECE si pietele emergente globale se poate observa la nivelul evolutiei monedelor respective. Monedele din ECE s-au mentinut relativ stabile in ultimii doi ani si au trecut cu bine prin „furtuna chinezeasca”, in timp ce numeroase piete emergente globale au suferit o depreciere de 30% – 50% a monedelor nationale.

Evolutia inflatiei: O alta diferenta clara intre pietele emergente globale si ECE este vizibila la nivelul dinamicii diferite a inflatiei, care are in mod evident legatura cu evolutia cursului de schimb valutar. In ultimii doi ani, consumatorii din ECE au beneficiat de un context caracterizat de inflatie scazuta (inflatia s-a mentinut in jurul nivelului de 0%), iar puterea de cumparare a gospodariilor a crescut. Dimpotriva, consumatorii de pe pietele emergente globale s-au confruntat cu rate medii ale inflatiei de peste 4%, in unele cazuri (cum ar fi Rusia), chiar de doua cifre.

Iesirile de capital de portofoliu: Pietele emergente din intreaga lume au resimtit in al treilea trimestru din 2015 cele mai puternice iesiri de capital de portofoliu dupa 2008, determinate de iesirile din statele BRIC si Turcia. Prin comparatie, valoarea medie a investitiilor de portofoliu din regiunea ECE a ramas stabila, sustinuta de intrarile continue in Republica Ceha. Datorita nivelului ridicat al excedentului de cont curent, Ungaria a continuat sa isi reduca datoria in moneda nationala HUF detinuta de persoanele nerezidente, intr-o mare masura fara ca acest lucru sa aiba un impact major asupra monedei nationale.

Cu toate ca economiile din Europa Centrala si de Est au o situatie complet diferita fata de majoritatea pietelor emergente, nu poate fi ignorata o posibila raspandire a efectelor negative dinspre pietele emergente globale catre ECE prin intermediul legaturilor comerciale si sentimentului inrautatit.

Cu toate acestea, co-autorul raportului “ECE lasa in urma tarile BRIC”, Zoltan Arokszallasi, analist sef CEE Macro/FI Research in cadrul Erste, atrage atentia si asupra influentei pe care o are ritmul de crestere din zona euro asupra acestor tari.

“Consideram ca riscurile de contagiune sunt relativ sub control avand in vedere ca legaturile comerciale directe intre ECE si pietele emergente globale nu sunt foarte puternice pe segmentul exporturilor. Mai mult, dependenta de intrarile de capital strain s-a redus in ultimii ani in ECE. Evolutia ritmului de crestere din zona euro va avea pentru tarile din ECE o importanta mult mai mare in ceea ce priveste perspectivele economice ale regiunii”, spune Zoltan Arokszallasi, analist sef CEE Macro/FI Research in cadrul Erste.

Cresterea ECE, peste avansul zonei euro

Perspectivele de crestere pentru ECE sunt putin mai atenuate: intrarile de fonduri UE foarte probabil vor incetini si exista semne de intrebare cu privire la cererea externa. Cu toate acestea, consumul gospodariilor se estimeaza ca va deveni si mai puternic pe fondul cresterii solide a ocuparii fortei de munca si majorarii castigului salarial real. Rata medie a somajului din ECE a scazut in 2015 sub 10% pentru prima data dupa 2009 si se estimeaza ca va continua sa se reduca in 2016. Avand in vedere ca statele ECE sunt importatoare nete de energie, scaderea inregistrata recent de pretul petrolului reprezinta un factor pozitiv de crestere pentru acestea. De asemenea, relaxarea fiscala sustine imbunatatirea cererii locale din unele tari (Polonia, Romania).

Analizand in mod individual tarile, cresterea economica s-ar putea accelera in Romania (estimare pentru 2016: 4,1%) si Serbia (1,5%), in timp ce se va mentine in linii mari la acelasi nivel in Polonia (3,6%) si Slovacia (3,5%). Romania ar putea fi economia cu cel mai mare ritm de crestere din ECE, dar acest lucru se inregistreaza cu pretul relaxarii fiscale si perspectivelor de inasprire a politicii monetare. Anticipam reducerea cresterii economice in Ungaria (2,2%) si in mod special in Republica Ceha (2,5%), pe fondul scaderii intrarilor de fonduri UE in aceste tari. O anumita temperare a cresterii economice este asteptata si in Slovenia (1,9%). Per total, se estimeaza o crestere economica medie de 3,1% pentru tarile din regiunea ECE in 2016.

Cu toate ca estimarile de crestere economica pentru pietele emergente globale in 2016 sunt mai ridicate (BRIC: 4,6%, EAGLE: 4,1%), merita mentionat ca aceste cifre reflecta reduceri ale perspectivelor anuntate de principalele institutii financiare, respectiv cu 0,8 puncte procentuale pentru BRIC si 0,6 puncte procentuale pentru EAGLE. Estimarile de crestere economica pentru statele emergente exportatoare de bunuri au fost reduse cu 1,7 puncte procentuale. La polul opus, perspectivele de crestere economica pentru regiunea ECE au fost majorate, cu 0,1 puncte procentuale, in timp ce s-au redus pentru zona euro cu 0,1 puncte procentuale.