România e la coada clasamentului UE la energia solară și eoliană. Cât avem de recuperat

România e la coada clasamentului UE la energia solară și eoliană. Cât avem de recuperat

România se clasează pe unul din ultimele locuri între țările UE în ceea ce privește energia solară și eoliană pe cap de locuitor, deși Executivul european insistă pentru accelerarea trecerii la energie curată pentru a reduce dependența de Rusia și de combustibilii fosili și a îndeplini țintele climatice, conform unei analize a Asociației Bankwatch România.

Astfel, România este pe locul patru din coadă, cu 0,229 KW instalat per capita, după țara noastră fiind doar Slovenia (0,178), Slovacia (0,099) și Letonia (0,048), cu un potențial mult mai redus în acest domeniu.

Liderul clasamentului este Danemarca, cu 1,476 KW/locuitor din energie solară și eoliană, urmată de Germania (1,459), Suedia (1,353) și Olanda (1,287).

România suferă și de un deficit acut al capacității instalate. Potrivit Asociației, 4 GW de energie fosilă (centrale pe gaz și cărbune care au devenit ineficiente) au fost dezafectați în ultimii 7 ani, fără să fie înlocuiți cu alte surse de producție. Din 2015 nu au mai fost instalate capacități semnificative de energie regenerabilă.

Suplimentarea capacităților de producție de energie solară și eoliană este cu atât mai importantă în contextul creșterii prețului energiei electrice cauzată de dependența de combustibili fosili din Rusia. În urma escaladării conflictului politico-militar, început odată cu invazia Rusiei în Ucraina, prețurile la energie electrică au explodat, în România ajungându-se la un preț mediu ponderat pe PZU pe luna august de 2423,86 lei/MWh, respectiv 490 euro/MWh, după ce în iulie prețul mediu a fost de 1813,74 lei/MWh, adică 367,19 euro/MWh. Recordul PZU a fost în 26 august, când a depășit 700 de euro/MWh, fiind cel mai mare din UE. Prețurile din lunile de vară din 2022 sunt de circa patru ori mai mari decât cele de acum un an.

Tendința PZU pe piața OPCOM în primele zile din septembrie a fost de creștere, în unele zile înregistrându-se peste 500 euro/Mw h, România fiind astfel în topul prețurilor în UE.

„România are nevoia și capacitatea să crească producția de energie regenerabilă, de noi investiții în energiile curate, cum sunt cea solară și eoliană, care, alături de investiții în stocare, sunt cea mai bună alternativă la volatilitatea prețurilor ale energiei produse din surse clasice, care sunt și poluante. Capacitățile fotovoltaice și eoliene se instalează mai rapid și presupun costuri reduse de funcționare, și ar putea fi soluția rezilientă în crize precum cea din prezent.”

Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de tranziție energetică la Bankwatch România

Prin RePowerEU, Comisia Europeană își propune ca 45% din energia UE să provină în 2030 din surse regenerabile, peste jumătate faţă de nivelul actual. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare sute de miliarde de euro, investiți și cu sprijinul UE, care alocă fonduri importante țărilor membre. Aceste costuri vor fi compensate parțial de economiile anuale de 84 de miliarde de euro din reducerea importurilor de combustibili fosili, se arată în planul Uniunii Europene.

Lansat în luna martie 2022 şi aprobat în luna mai, planul REPowerEU are la bază două argumente principale în favoarea transformării urgente a sistemului energetic european: necesitatea eliminării dependenţei UE de importurile de combustibili fosili din Rusia şi necesitatea gestionării crizei climatice. Unul dintre cei trei piloni ai planului este dezvoltarea accelerată a energiei din surse regenerabile, care este cea mai ieftină și mai curată energie disponibilă și poate fi produsă pe plan intern, reducându-se nevoia de importuri de energie. REPowerEU, alături de PNRR și celelalte fonduri Europene dedicate sectorului energetic vor accelera tranziția verde și vor stimula investițiile masive în energia din surse regenerabile.