România are nevoie de 73 mld. euro pentru modernizarea întregii rețele de transporturi. Cum reușim să realizăm acest obiectiv?

România are nevoie de 73 mld. euro pentru modernizarea întregii rețele de transporturi. Cum reușim să realizăm acest obiectiv?

România are nevoie de 73 de miliarde de euro pentru a finanța modernizarea întregii rețele de transporturi, potriviti unui studiu realizat de Deloitte pentru Concordia.

Estimarea nu include doar autostrăzile, ci întreg ecosistemul care ține de îndeplinirea țintelor climatice europene. Studiul privind Viitorul Transportului, realizat de Deloitte pentru Concordia, reprezintă o primă foaie de parcurs pentru atingerea acestor ținte, în contextul tendințelor europene de decarbonare, al obiectivelor Planului Național în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice și al obiectivelor pachetului Fit for 55.

„Avem un plan, avem un program de guvernare. Avem o agendă. Toate se spun și se abandonează apoi de îndată ce cel care le-a propus ajunge la putere. E un lucru pe care noi, oamenii de afaceri nu îl putem face. Dacă anunț o ofertă, trebuie să o pot onora, pentru că altfel nimeni nu se va mai întoarce în magazinele noastre, în stațiile sau reprezentanțele noastre. Dar e momentul să încetăm cu ritmul diferit și să mergem împreună pe același drum.”

Dan Șucu, președintele Concordia

Cum poate arăta viitorul transporturilor în România

16% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din România sunt generate de sectorul transporturilor, al treilea cel mai mare contribuitor. Studiul privind Viitorul Transportului propune un plan de acțiune cu politici și măsuri care să conducă la decarbonizarea transporturilor în România, asigurând în același timp o tranziție echitabilă din punct de vedere economic și social.

Pentru prima dată  în România, la acest plan au contribuit și toate sectoarele economice cheie pentru tranziția către un transport curat, de la producătorii și distribuitorii de energie, la producătorii de vehicule, transportatorii rutieri, feroviari și navali. Propunerile sunt agreate cu producătorii și distribuitorii de energie, producătorii de mașini, transportatorii rutieri și feroviari, care își doresc ca împreună să crească gradul de conștientizare în rândul autorităților publice, al factorilor decizionali, publicului larg și sectorului privat cu privire la diferența dintre perspectivele actuale de reducere a gazelor cu efect de seră și țintele de decarbonizare care trebuie atinse până în 2030.

Studiul Concordia are în vedere două scenarii pentru sectorul transporturilor din România: unul bazat pe situația actuală și pe politicile existente (”As-Is”), în care pricentul de surse de energie regenerabilă în transport (RES-T) atinge 14%, și unul cu măsuri intensificate de reducere a gazelor cu efect de seră pentru atingerea țintelor stabilite pentru 2030 (18% surse de energie regenerabilă în transport – RES-T).

Primii pași către Fit for 55 pentru transporturi

Pentru realizarea acestui scenariu, recomandările din planul de acțiune trebuie să fie aliniate cu procesul de actualizare a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), care începe în 2022 și este finalizat în iunie 2023. Iată care sunt pașii către realizarea acestui obiectiv:

• Stabilirea guvernanței – Definirea cât mai curând posibil a structurii de guvernanță inter – instituțională instituțională care va coordona procesul de monitorizare, raportare, implementare și actualizare a PNIESC din România; dezvoltarea primului PNIESC a implicat nu mai puțin de 17 entități guvernamentale (11 ministere, inclusiv Ministerul Transporturilor), dar în prezent nu există reguli clare privind monitorizarea, raportarea și implementarea planului. Alinierea PNIESC la obiectivele Fit For 55 trebuie realizată sub coordonarea noii structuri de guvernanță.
• Standardizarea obiectivelor – Alinierea obiectivelor diferitelor strategii, planuri și programe guvernamentale cu impact direct sau indirect asupra PNIESC (orizontul 2030). În prezent, ministerele utilizează metodologii, date și ipoteze diferite în dezvoltarea strategiilor și estimărilor specifice sectorului, fără a lua în considerare efectele și interdependențele sectoriale.
• Comunicarea și consultarea – Înființarea unui Grup Consultativ Permanent format din membri precum asociațiile specifice sectoarelor economice (inclusiv sectorul financiar, sindicate, societatea civilă). Acestea pot contribui cu experiența și resursele proprii la validarea politicilor și măsurilor care vor afecta atât mediul de afaceri, cât și societate în general.
• Stabilirea cadrului – Dezvoltarea unui cadru fiscal și de reglementare stabil și coerent, care să permită implementarea politicilor și măsurilor adecvate contextului și ambițiilor naționale, acordând prioritate stimulării finanțării private și eficienței cheltuielilor publice. Politicile și măsurile legate de utilizarea combustibililor, dezvoltarea infrastructurii, stimulente financiare, stimulente fiscale și restricții trebuie elaborate astfel încât să se completeze reciproc.

Printre politicile propuse în studiul Concordia se numără: stimularea dezvoltării infrastructurii de încărcare electrică (atât privată, cât și publică), promovarea combustibililor cu emisii reduse (biocombustibili, GPL, GNC, GNL, H2, electricitate), extinderea programelor Rabla și Rabla Plus la vehiculele comerciale, prioritizarea investițiilor în electrificarea liniilor feroviare, implementarea de zonele de emisii scăzute și restricționarea accesului vehiculelor Euro 3 și Euro 4.

Concordia aduce împreună 14 industrii esențiale pentru economia românească și firme cu peste 330.000 de angajați.

Foto 134528135 / Transport © Raisin7036 | Dreamstime.com