Riști și câștigi. Dar cât?

Riști și câștigi. Dar cât?

Când inflația mușcă serios din banii care stau degeaba în conturi sau la saltea, românii ar trebui să se îndrepte spre investiții cu randamente superioare, cu condiția să-și facă planuri pe mai mulți ani. Soluția? Fondurile cu investiții în acțiuni.

Piața de capital din România a reușit să se mențină în topul creșterilor în rândul principalilor indici ai burselor din Uniunea Europeană. Investitorii care au deținut acțiuni în principalele companiile listate la BVB au putut beneficia, chiar și în condiții complexe de piață, de un avans de două cifre al BET-TR, un indice reprezentativ pentru piața noastră de capital având în vedere dividendele consistente. “Interesul investitorilor pentru piața locală e în creștere în mod justificat pentru că pro­iectele de dezvoltare încep să-și arate roa­dele”, spune Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB.

Orice român ar trebui să fie interesat de investiția în acțiuni dacă vrea să fie mai prosper financiar. Pentru cei cu un profil de risc mai scăzut, există posibilitatea de a investi în obligațiuni, care au randamente mai mici decât acțiunile dar sunt conside­rate mai sigure, precizează Lucian Anghel. “Cei care nu au cunoștințe economice sau financiare nu trebuie să fie speriați sau să stea departe de bursă. Ei au posibilitatea de a diversifica și investi sume mici în unități de fond mutual și, făcând acest exercițiu lună de lună, ar putea ajunge în mai mulți ani să acumuleze un capital consistent, în funcție de sumele investite lunar și de randamentul investițional”, spune reprezentantul BVB.

“Interesul investitorilor pentru piața locală e în creștere în mod justificat pentru că proiectele de dezvoltare încep să-și arate roadele“, spune Lucian Anghel, președintele Consiliului de Administrație al BVB.

În ultimii 5-6 ani, cine a investit în acțiuni listate la bursă a obținut un randament dublu al investiției. Practic, investitorii au putut să-și dubleze sumele investite având încredere în companiile listate. “Evident, trecutul nu este o garanție pentru evoluțiile viitoare, însă putem constata oportunitățile pe care investitorii de pe bursă le-au putut accesa comparativ cu cei care și-au ținut banii la saltea sau au investit în proprietăți imobiliare, de exemplu”, subliniază Lucian Anghel.

BET, indicele care include cele mai tranzacționate 15 companii listate la BVB, cu excepția SIF-urilor, a crescut cu 8,5% în perioada ianuarie-septembrie din acest an și a avut al doilea cel mai mare ritm de creștere la nivelul indicilor principali ai burselor din Uniunea Europeană. Asta în condițiile în care doar zece burse de la nivelul Uniunii Europene au reușit să înregistreze rezultate pozitive la finalul primelor nouă luni din acest an.

Totodată, indicele BET – Total Return (BET-TR), care include și dividendele acordate de companiile din indicele principal al pieței de capital românești, a înregistrat un avans de 17,5% la finalul primelor nouă luni ale acestui an. BET-TR a atins în septem­brie valori record și a ajuns la cel mai mare nivel de la lansarea sa, în 2014. “BET – Total Return ar trebui să fie primul indice la care să se uite investitorii pentru a evalua randamentul acțiunilor principalelor companii listate, pentru că această componentă de dividend este semnificativă, în condițiile în care piața de capital din România este recunoscută ca având printre cele mai ridicate randamente ale dividendelor la nivel mondial”, spune Lucian Anghel.

Mihai Purcărea, CEO-ul BRD Asset Management, spune că românii trebuie să se familiarizeze mai întâi cu bursa pentru a înțelege că, pentru a “prinde” creșterea economică, trebuie să investească mai degrabă în acțiuni decât în instrumentele cu venit fix. “Educația financiară nu se face doar cu cărți, se învață făcând, și înveți mai repede când ai și motivație”, spune CEO-ul BRD Asset Management. El crede că Polonia este un exemplu de succes al evoluției bursei în regiunea noastră. “Polonezii au început mai devreme, nu au trecut prin atâtea probleme ca noi și au fost mult mai prezenți la nivel guvernamental. Când făceau IPO-urile, se duceau foarte mult spre partea de retail și astfel s-a creat o cultură a investiției. Și au avut și motivație, prin toate IPO-urile care au fost cu discount”, explică Mihai Purcărea.

“Educația financiară nu se face doar cu cărți, se învață făcând, și înveți mai repede când ai și motivație”, spune Mihai Purcărea, CEO BRD Asset Management.

Europa Vestică are o istorie mult mai mare în spate și cei de acolo au văzut cu timpul că, dacă vor să investească pe termen lung, soluția este în partea de acțiuni, într-un business. Instrumentele cu venit fix doar prezervă valoarea. “Clientul face piața, iar banii se câștigă în acțiuni. Zona de cerere se construiește doar făcând. Din educație doar vorbită este foarte greu. Poate vom arăta și noi ca Europa după un ciclu generațional”, spune Ioan Gheorghiu, Sales Director al Amundi Asset Management.

Pierdere dublă

Cei care sunt nehotărâți și, deși au o sumă de bani, ar vrea să aibă banii la îndemână și îi păstrează într-un cont curent, depozit bancar pe termen scurt sau chiar “la saltea” pierd de două ori. Pe de o parte, pierd pentru că randamentele obținute sunt fie foarte mici, fie erodate de inflație, iar când vor dori să folosească banii, suma în termeni reali va fi mai mică decât cea plasată inițial. Pe de altă parte, se pierde oportunitatea de a câștiga mai mult.

Mircea Ursache, vicepreședintele Auto­rității pentru Supraveghere Financiară (ASF), spune că România gestionează foarte prost banii și asta aduceri pierderi anuale de miliarde de lei numai din cauza inflației. “Știm să folosim banii? România gestionează foarte prost banii. Hai să luăm retailul, să luăm populația. Stăm pe 150 de milioane în conturi curente, cu dobândă practic zero. La o inflație de 5% pe an, populația României pierde 7 miliarde de lei”, declara recent Ursache. În ceea ce privește companiile, acestea se finanțează în continuare prin sistemul bancar. Reprezentantul ASF spune că motivul este lipsa de apetit pentru listări a managerilor companiilor de stat. “Practic, din 2014 nu am mai avut niciun IPO al unei companii românești de stat, care să se capitalizeze, care să se finanțeze prin sistemul pieței de capital, este un semnal rău”, a spus Mircea Ursache.

Momentul potrivit

De câți bani ai nevoie pentru a investi în fonduri mutuale? Doar de o unitate de fond, adică între 10 lei și 200 de lei, deci sume la îndemâna oricui. Astfel, cu o sumă modică poți să ai acces la un portofoliu diversificat. Reglementările obligă fondurile de investiții să se diversifice, iar un fond de investiții ar trebui să aibă în portofoliu undeva la minimum 20 de acțiuni pentru a putea respecta aceste reglementări legale. Astfel, cu circa 100 de lei poți să investești în 20 de acțiuni la bursă, unele dintre ele având o valoare a acțiunii semnificativ mai mare decât acești 100 de lei – sunt acțiuni cu preț de peste 350 de lei, dacă luăm exemplu Transgaz.

Care este cel mai bun moment să investești? Experții industriei de asset management spun că e bine să investești când ai bani și să o faci gradual. Astfel, dacă piața este scumpă, o să cumperi mai puține unități de fond scumpe, iar dacă piața este ieftină, vei cumpăra mai multe unități de fond ieftine, investind aceeași sumă de bani, și este foarte probabil ca după un număr de ani de economisire să ai un preț mediu ponderat de achiziție mult mai bun și, în final, să ai un randament mult mai ridicat.

Astfel, timpul lucrează în favoarea ta. Pentru investiția periodică nu ai nevoie de analize pentru a găsi cel mai bun moment al investiției. Trebuie doar să îți faci un plan legat de sumele pe care dorești să le investești și să te ții de plan. Experții de la BRD Asset Management explică importanța începerii cât mai devreme a investițiilor luând ca exemplu două personaje – Elena și Victor, ambii absolvenți și proaspăt angajați. Elena decide să investească perio­dic câte 250 de lei pe lună, în timp ce Victor dorește să ajungă mai întâi la un salariu mai mare, astfel încât se decide să aștepte 10 ani și apoi să investească dublu față de Elena. Investițiile continuă cu aceleași sume și un randament lunar de 0,58% până ce ambii împlinesc vârsta de 65 de ani. Cine stă mai bine la vârsta pensionării? În 40 de ani, Elena investește o sumă de 120.000 de lei, pe când Victor investește în 30 de ani 180.000 de lei. Cu toate acestea, după 40 de ani, valoarea investiției Elenei ajunge la 638.062,70 lei, iar valoarea investiției lui Victor ajunge după 30 de ani la 598.085,10 lei. Cu alte cuvinte, deși Elena a investit mai puțin decât Victor, până la vârsta de 65 de ani el renunță la mai multe și are un beneficiu mai mic decât al Elenei. Reprezentanții BRDAM explică astfel beneficiile dobânzii compuse, pe care Albert Einstein o numea a opta minune a lumii. Dobânda compusă este mult mai eficientă atunci când extindem orizontul de timp și investim periodic. Altfel spus, dobânda la rândul ei produce dobândă și diferențele cele mai mari sunt atunci când ne raportăm la perioade mai lungi de timp.

Articol publicat în revista Biz nr. 327