Riscul de nerambursare a creditelor, la nivel ridicat

Reading Time: 5 minute

Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de companii şi populaţie sunt cele mai mari riscuri la adresa stabilităţii financiare din România, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Riscul de nerambursare a creditelor neguvernamentale este nou intrat pe tabloul riscurilor şi este catalogat la nivelul de risc sistemic ridicat, potrivit Raportului asupra stabilității financiare.

Două dintre riscurile sistemice identificate, inclusiv cel mai ridicat risc sistemic privind deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, sunt identificate ca fiind în creștere, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental, riscul privind disciplina scăzută la plată în economie și evoluția privind prețurile imobiliare sunt prevăzute să se mențină neschimbate în perioada următoare.

O deteriorare rapidă a încrederii investitorilor faţă de pieţele emergente constituie cel mai important risc pentru perioada următoare, acesta menţinându-se la un nivel ridicat, în linie cu evaluarea din raportul precedent, însă direcţia este de creştere a acestuia. Potenţiale elemente de influenţă sunt reprezentate de normalizarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale într-un ritm mai alert decât cel anticipat de către investitori, pe fondul majorării presiunilor inflaţioniste sau îngrijorărilor privind ritmul de creştere economică. De asemenea, există preocupări cu privire la tendințele la nivelul comerțului global, în contextul adoptării unor măsuri cu caracter protecţionist. Un alt element generator de incertitudine este reprezentat de procesul de ieşire din Uniunea Europeană a Marii Britanii și necesitatea stabilirii noilor acorduri comerciale, se arată în raportul BNR.

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei. Deși riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinței mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendințele înregistrate istoric. “Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legați de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc”, se arată în raport.

-Deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13 la sută (martie 2018 față de martie 2017). Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naționale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă. Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 – martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale, în funcție de tipul creditului sau al debitorului.

-Datoria totală a populației a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluția acesteia fiind determinată, în principal, de creșterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN. Totodată, s-a remarcat și dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci și de instituțiile financiare nebancare.

BNR recomandă, ca și în raportul precedent, orientarea populației către creditele cu dobândă fixă precum şi aplicarea unor măsuri privind gradul de îndatorare al populaţiei sunt de natură să menţină în parametrii prudenţiali evoluţiile la nivelul creditării populaţiei.

În ultima perioadă, se observă o utilizare mai ridicată a creditelor cu dobândă fixă, ponderea împrumuturilor ipotecare noi de acest tip ajungând la 26% în intervalul ianuarie – martie 2018 (de la 6% în perioada corespondentă din anul anterior), în timp ce pe segmentul creditelor de consum, proporţia a ajuns la 79% (de la 60%, aceleaşi intervale), arată banca centrală.

Raportul arată că deşi creşterea economică înregistrată de România pe parcursul anului 2017 a fost importantă, riscul sistemic moderat privind tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste de la data ultimului raport, în special în ceea ce priveşte evoluţia deficitelor gemene. Intensificarea cererii agregate la nivelul economiei naționale a condus la adâncirea deficitului de cont curent, impulsul generat asupra importurilor erodând efectul favorabil imprimat de creșterea accelerată a exporturilor.

Deficitul bugetar s-a menținut în anul 2017 la limita pragului recunoscut prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, de 3% din PIB, în baza căruia se poate declanșa procedura de deficit excesiv (-2,9%). Mai mult, deficitul structural a continuat să se deterioreze până la nivelul de 3,3% din PIB în anul 2017 (de la 2,1% în anul 2016), situându-se peste ţinta pe termen mediu de 1% din PIB, acest obiectiv fiind atins în anul 2013 şi menţinut până în anul 2015. Deficitul structural este prognozat să ajungă la o valoare de 3,8% din PIB la finalul anului 2018.

Avansul economic s-a reflectat și în performanțele economice şi financiare ale sectorului companiilor nefinanciare din prima jumătate a anului 2017, însă îmbunătățirea acestora s-a desfășurat cu un ritm inferior celui din aceeași perioadă a anului precedent. Cu toate acestea, analiza la nivel microeconomic arată menţinerea unor vulnerabilităţi structurale. O proporţie însemnată a companiilor nefinanciare au înregistrat pierderi la jumătatea anului 2017, iar o pondere semnificativă aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de legislaţia în vigoare. Disciplina la plată în economie a înregistrat o evoluţie mixtă: valoarea restanţelor s-a redus, în timp ce volumul incidentelor de plată majore a crescut. Analiza probabilităţii de nerambursare pentru intervalul martie 2018 – martie 2019, indică o creştere a acesteia la 3,9 la sută. În plus, fenomenul insolvenţei a continuat tendinţa ascendentă şi în a doua parte a anului 2017, atât pe fondul avansului numărului firmelor nou intrate în insolvenţă, cât şi al scăderii numărului firmelor ieşite din această procedură.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice, coroborată cu o potenţială deteriorare a sentimentului investitorilor faţă de pieţele emergente, creşterea îndatorării populaţiei şi vulnerabilităţile din bilanţurile companiilor, rămâne preocupantă, întrucât poate genera presiuni asupra stabilității financiare prin amplificarea efectelor asupra capacității de plată a debitorilor fie prin canalul ratelor de dobândă, fie prin canalul cursului de schimb.

Riscul sistemic generat de creşterea preţurilor imobiliare are o amplitudine mai redusă și s-a menținut relativ neschimbat de la Raportul anterior, însă acesta poate fi de natură să amplifice celelalte riscuri identificate, în special în ceea ce priveşte creşterea îndatorării populaţiei. Prețul locuințelor s-a menţinut pe un trend crescător pe parcursul anului 2017, similar cu evoluțiile din regiune. Această dinamică a preţurilor se translatează în necesitatea accesării unor împrumuturi ipotecare de valoare mai ridicată, ceea ce în contextul unor maturităţi mai lungi şi al unei senzitivităţi mai accentuate la modificările ratelor de dobândă poate pune presiune asupra capacităţii debitorilor de onorare a serviciului datoriei. În plus, expunerile instituţiilor de credit corelate cu piaţa imobiliară s-au menţinut la un nivel semnificativ şi au continuat dinamica pozitivă din ultimii ani, se arată în raport.