Revoluția dronelor începe la Timișoara

Reading Time: 5 minute

Softiștii români de la Movidius Timișoara, care au colaborat și cu Google pe proiecte speciale, au revoluționat tehnologia implementată la drone de cel mai mare producător de drone din lume. Pe de altă parte, jucătorii din domeniu spun că legislația este nefavorabilă dezvoltării pieței de drone în România.

Cu cartierul general în Silicon Valley și centre de dezvoltare la Timișoara și Dublin, Movidius construiește un procesor de conținut media de tip imagine și video ultraperformant care consumă foarte puține resurse energetice și spațiu. Tehnologia Myriad este folosită în construirea de telefoane mobile, drone și alte dispozitive inteligente, de avangardă, inclusiv pentru ecosistemul Internet of Things. „Parteneriatul nostru cu DJI (companie chineză care a impus brandul de drone Phantom) a fost desemnat drept o premieră pentru industrie, fiind pentru prima oară când dronele comerciale de larg consum sunt dotate cu sisteme avansate de ghidare vizuală drept funcționalitate standard. În biroul din Timișoara dezvoltăm software-ul care însoțește microprocesorul Myriad, oferind astfel dronelor capacități de procesare de imagine în timp real, furnizând, ulterior, diferitelor dispozitive electronice inteligență și informații despre natura scenei în care se află. Astfel, dronele dobândesc printre cele mai performante funcționalități care le permit identificarea, recunoașterea și acționarea autonomă în situații reale, comerciale și industriale“, a declarat pentru Biz Valentin Mureșan, general manager la Movidius România. Colaborarea Movidius-DJI se desfășoară la nivel global, Movidius având exclusivitate în utilizarea tehnologiei companiei partenere.

„Unul dintre cele mai de succes produse ale Movidius este soluția Myriad, o tehnologie folosită la construirea de dispozitive inteligente, de avangardă. Cea de-a doua versiune a Myriad ne-a adus oportunitatea de a colabora cu Google în vederea dezvoltării unui telefon experimental, cunoscut sub numele Tango Project. Inovația pe care am adus-o cu acest produs a fost răsplătită cu o investiție de 40 milioane de dolari pentru a ne extinde afacerea și a contribui la produse revoluționare pentru domenii și piețe noi“, precizează reprezentantul companiei. În centrul de dezvoltare din Timișoara există o echipă formată din aproape 100 de ingineri cu experiență în tehnologii embedded și de dezvoltare și testare de software, toți fiind implicați și în proiectul de colaborare cu DJI. Dintre aceștia, o echipă de 7 oameni asigură suportul tehnic pentru produsele DJI.

O legislație nefavorabilă

Performanțele tehnologice ale celor de la Movidius nu apar într-un context singular în România. Piața de drone este estimată să crească în acest an până la 10.000 de unități, cu o dublare a vânzărilor în 2017. Avem și un Institut de Cercetări pentru Vehicule fără Pilot, iar Teamnet produce drone (Hirrus) care au fost folosite și la exerciții NATO. Cu toate acestea, legislația în domeniu nu este favorabilă dronelor comerciale, împiedicând o dezvoltare rapidă a pieței, așa cum se petrece în multe alte țări. „Ca proiecte avem dezvoltat în acest moment un prototip de dronă tip avion de 4,5 kg, pe care o să începem testele de zbor în următoarea perioadă, după care dorim să îl introducem în producție de serie. Echipamentul este destinat utilizării în primă fază pentru topografie și agricultură, ulterior urmând să extindem capacitatea lui și în alte domenii. Este o structură de ultimă generație dezvoltată de către institut în parteneriat cu o companie privată de asemenea membru al institutului și care, dacă nu se relaxează legislația, probabil că va lua drumul exportului“, a declarat pentru Biz Octavian Isăilă, președinte de onoare și fondator al Institutului de Training, Studii și Cercetări pentru Sisteme de Vehicule fără Pilot. „În România, în acest moment avem câteva mari probleme la nivel de legislație. Tehnic, marea majoritate a celor care operează cu acest tip de sisteme sunt forțați să încalce legea. Cea mai importantă modificare pe care o așteptăm ca și comunitate este modificarea HG 912/2010, aflată din câte cunosc pe masa guvernului de câteva luni, care ar permite decolarea și aterizarea în intravilan. În acest moment, toți cei care decolează în intravilan sunt în ilegalitate. Și nu sunt puțini, din câte știu eu sunt de ordinul miilor. Iar amenda pentru această contravenție este de 40.000 lei“, explică Isăilă. „În acest moment, orice dronă, cât de mică, cu cameră de filmat trebuie identificată la Autoritatea Aeronutică Română, contra sumei de 90 de euro + TVA, la fel ca și o dronă de 2.600 kg. Austria reușește să facă acest lucru pentru dronele de mici dimensiuni cu 35 de euro cu TVA inclus. De ce oare? Iar legislația prevede că zborul cu o aeronavă neidentificată se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 1 an (…) Toate aceste probleme izvorăsc din faptul că în acest moment se aplică legislația provenită din aeronautica mare în domeniul dronelor, până la actualizarea ei. Din același motiv, un vânzător de echipamente sau de componente de acest fel este obligat să se înregistreze ca și vânzător de produse aeronautice și să platească o taxă de 1.500 de euro, indiferent dacă vinde un motoraș de 15 euro sau un motor de Boeing 747“, arată Octavian Isăilă.

Phantom4, o dronă DJI, cu tehnologie dezvoltată de softiștii români de la Movidius Timișoara. Software-ul asigură dronelor capacități de procesare de imagini în timp real

Octavian Isăilă, președinte de onoare și fondator al Institutului de Training, Studii și Cercetări pentru Sisteme de Vehicule fără Pilot, este și deținătorul primei drone identificate oficial în România: YR-D0001, cu greutate la decolare de 10 kg. Printre realizările institutului se numără și prima asigurare de răspundere civilă dedicată dronelor (aeronavelor fără pilot), realizată în colaborare cu compania Certasig, singurul asigurător care oferă o astfel de asigurare în acest moment.

Apetitul românilor pentru drone dublează vânzările

Cu drone la vânzare în retail, la operatori, chiar și cu modele sub brand românesc, piața din România cunoaște un adevărat boom comercial pentru aceste gen de gadgeturi, cu o paletă de prețuri destul de extinsă. Liviu Nistoran, fondator și CEO al Evolio, estimează că până la sfârșitul anului piața de drone va ajunge la 10.000 unități, o creștere consistentă față de anul anterior, respectiv 2.000 de unități. Iar perioada de grație pentru drone va continua și în 2017, cu o dublare a vânzărilor față de acest an. Din această vară, Evolio vinde și drone „la preț accesibil”: iFly Micro, iFly Mini și iFly Pro, la prețuri cuprinse între 179 și 579 lei. Potrivit lui Nistoran, Evolio va vinde până la sfârșitul anului aproximativ 3.000 de drone, cel mai bine comercializat model fiind iFly Mini (un model de 15 cm, greutate de 50 grame, dotat cu cameră VGA și cu un preț mediu de 250 de lei). Problemele de legislație în domeniu sunt semnalate și de fondatorul Evolio. „Problemele întâmpinate sunt cele din partea autorităților, care întrețin o stare de confuzie cu privire la obligațiile consumatorului, lucru care împiedică dezvoltarea acestei industrii. Se insistă foarte mult din partea autorităților că dronele oricât de mici ar fi, dacă au camera de filmat, sunt asimilate aeronavelor civile și trebuie înmatriculate și nu pot fi zburate în interiorul localităților“, explică Liviu Nistoran.