Relație strategică privilegiată

Relație strategică privilegiată

Coreea de Sud este singura țară din Asia cu care România are un parteneriat strategic. Deși relația diplomatică la 30 de ani este una tânără, așa cum spune și ambasadorul României în Coreea de Sud, Mihai Ciompec, ea evoluează benefic pentru cele două țări.

În ce stadiu se află relațiile dintre Coreea de Sud și România?

Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost stabilite la numai câteva luni după Revoluția din decembrie 1989, este deci o relație “tânără”, dar care a avut o evoluție dinamică, astfel încât în 2008 a fost ridicată la rangul de parteneriat strategic, ceea ce denotă atât soliditatea, consistența acestei relații, cât și importanța specială pe care i-o acordă ambele părți. Este relevant faptul că și în prezent Republica Coreea este singurul partener al României cu acest statut din Asia, iar țara noastră este singurul partener strategic din sud-estul Europei al Coreei de Sud. Vorbim despre o relație consolidată pe care ambele părți doresc să o dezvolte și să o diversifice în continuare.

Cât de puternică este cooperarea economică dintre cele două țări și cum putem îmbunătăți această cooperare?

Până în martie 1990 nu au exis­tat relații economice directe între România și Republica Coreea, având în vedere sistemele total diferite în care ne aflam. După o perioadă inițială de creștere între 1992 și 1997, schimburile economice bilaterale au intrat în declin, iar ulterior a fost reluată evoluția pozitivă, anul 2011 fiind primul din istoria schimburilor bilaterale când s-a depășit volumul total de 1 miliard de dolari. O contribuție importantă l-a avut aportul principalelor investiții sud-coreene din România, Samsung (Oțel Inox Târgoviște) și Dusan IMGB București. Potrivit datelor comunicate de INS, la 30 septembrie 2019, volumul total al schimburilor comerciale între România și Republica Coreea a atins valoarea de 621.623.000 de dolari, în creștere cu 16,51% față de aceeași perioadă a anului 2018. Exporturile românești către piața coreeană au crescut cu 38,4% față de primele trei trimestre din anul precedent, ajungând la 222,77 mili­oane dolari. Coreea ocupă locul trei în topul statelor asiatice de destinație a produselor livrate din țara noastră, în urma Chinei și Japoniei. Mai interesant este însă faptul că, tot la sfârșitul lunii septembrie 2019, Asociația pentru Comerț Internațional din Coreea (KITA) a înregistrat un volum total al schimburilor comerciale cu România de 750,5 milioane dolari, din care, atenție, exportul românesc în Coreea a fost de 336,9 milioane dolari, iar importurile din Coreea de 413,5 milioa­ne dolari, soldul fiind de 76 milioane dolari în favoarea Republicii Coreea. Față de datele statistice românești, datele asociației coreene relevă că am exportat mărfurile românești importate în Coreea cu 50% mai mult. Concluzia este evidentă și nu o trag pentru prima oară. În mod evident, companii, oameni de afaceri din terțe țări știu să profite și să exporte produse românești în Coreea și să facă profit, pe care respectivii producătorii ai acelor mărfuri îl pierd pentru că nu exportă în mod direct în Coreea.

“Republica Coreea este a treia mare piață de export a României din Asia, comerțul bilateral fiind stimulat de acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Republica Coreea.” – Mihai Ciompec, ambasadorul României în Republica Coreea

Cum văd oamenii de afaceri coreeni România din punct de vedere economic?

România se află între economiile cu cea mai rapidă expansivă a PIB-ului din Europa, iar creșterea economică a fost acompaniată de fluxul investițiilor străine directe, care a crescut anul trecut cu 9,8%. Având în vedere aceste evoluții pozitive, este de așteptat ca și investițiile din Republica Coreea să crească, în ciuda prudenței caracteristice mediului de afaceri sud-coreean. Trebuie să recunoaștem însă că această prudență este justificată și de anumiți factori descurajatori din România. Și aș menționa aici infrastructura deficitară, în special cea de transport rutier și feroviar. Mai există de asemenea îngrijorări în privința birocrației și a tratamentului aplicat companiilor străine. Pe de altă parte, mediul de afaceri sud-coreean apreciază deschiderea și sprijinul oferit de România în scopul atragerii investitorilor străini în domenii precum IT, manufactură, minerit, agricultură etc.

Ce trebuie să facă România pentru a atrage mai mulți investitori coreeni?

Nu ar fi realist să facem abstracție de distanța geografică, dar ar fi foarte util ca România să fie mai prezentă la evenimentele economice din Coreea. Un rol foarte important îl are în acest sens organizarea de misiuni economice cât mai bine pregătite și consistente. Cu referire strict la mediul de afaceri din România, la fel ca marea majoritate a investitorilor, și cei coreeni sunt atrași de un mediu de afa­ceri caracterizat prin stabilitate, securitate și predictibilitate, birocrație redusă etc. Aș spune elemente care conduc la definirea unui mediu de afaceri drept prietenos.

Care sunt elementele cheie ale misiunii dumneavoastră în 2020?

Aș spune că sunt în consonanță cu principalele linii de mandat pe care mi le-am asumat la debutul misiunii de ambasador în Republica Coreea. În plan politico-diplomatic voi urmări în continuare consolidarea parteneriatului strategic, prin dinamizarea dialogului bilateral, atât la nivel de lucru, în prima parte a anului viitor vor avea loc consultările dintre cele mi­nistere de externe, dar și la nivel înalt. Și în acest sens aniversarea în 2020 a 30 de ani de la stabilirea de relații diplomatice dintre România și Repu­blica Coreea oferă un bun prilej pentru posibila convenire a unui vizite la nivel înalt, șefi de stat, de guvern, posibil și pe linie parlamentară. În plan economic, vom continua să avem prioritar în atenție atragerea unor investiții coreene majore în domenii de vârf care Republica Coreea excelează și care să creeze locuri de muncă stabile în România. De asemenea vom urmări creșterea și diversificarea schimburilor economice, în special promovarea exporturilor românești care să conducă la echilibrarea balanței comerciale. Altă prioritate constantă a activității noastre o reprezintă promovarea tradițiilor și valorilor culturale și artistice românești în Republica Coreea prin evenimente organizate, susținute de ambasadă. De asemenea, vom sprijini în continuare dezvoltarea relațiilor, a schimburilor academice și aș remarca aici ca un element încurajator participarea sporită a universităților românești anul acesta la Study in Europe Fair, eveniment realizat anual în coordonare cu delegația Uniunii Europene la Seul, la care universitățile europene își pot promova oferta academică în Republica Coreea.

Credit foto: Vali Mirea

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 338 (15 decembrie 2019 – 15 ianuarie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.