Reinventarea bankingului

Reading Time: 6 minute

sergiu oprescu poza I 1 — *Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank și președintele Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor (ARB)*

FinTech-urile și giganții din telefonie atacă piața bancară lansând servicii financiare, dar nici băncile nu stau cu mâinile în sân. Parteneriatul încheiat de Alpha Bank cu un FinTech care îi permite să intre pe piaţa germană a depozitelor de retail este doar un prim pas. Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank, vorbește și despre colaborarea cu FinTech-uri care lucrează în zona creditării și spune că băncile pot să ofere pachete mai largi de servicii.

Spuneați recent că dacă banca ar fi un pachebot, FinTech-ul ar putea fi un skijet. Ați luat deja, anul acesta, un skijet pe pachebotul Alpha Bank. Despre ce este vorba?

Evoluţia tehnologică este pentru toţi de o importanţă crucială, iar în zona serviciilor financiare FinTech-urile, deşi privite pentru o perioadă de timp ca posibili disruptori, vin la pachet cu multe provocări şi oportunităţi. Pe de altă parte, suntem cunoscuţi prin acţiunile sau produsele noastre inovatoare şi, ca atare, ne-am uitat cu foarte multă atenţie la spaţiul acesta reprezentat de posibila cooperare între bănci şi aceste noi companii tehnologice financiare – FinTech-urile. Aşa am început acest parteneriat cu Deposit Solutions, un FinTech din Germania, iar acum mai bine de un an de zile, când am început să dezvoltăm acest parteneriat, nu ne-am imaginat că o să fim chiar prima bancă din România care va începe o colaborare cu o companie FinTech. Revenind la provocările aduse de FinTech, eu cred că se pot identifica trei strategii distincte pe care sistemul bancar, de fapt fiecare bancă în parte, le poate avea.

Prima dintre ele se poate numi doar o strategie de simplă conformare cu reglementările sau procesele digitale care duc spre o singură piață digitală. Cea de-a doua strategie, pe care o pot identifica, presupune o formă mixtă de conformare şi în acelaşi timp inovare în interiorul băncii reieșind astfel o soluţie nouă, care să concureze cu celelalte firme FinTech pe subiectul respectiv.

Ați ales a treia strategie.

Cea de-a treia strategie, pe care noi, Alpha Bank România, o considerăm coerentă și o punem în aplicare, este cea prin care banca construiește parteneriate cu FinTech-urile. Am vrut să găsim exact acele parteneriate care, din perspectiva clientului, răspund cât mai bine nevoilor acestuia. Acest lucru poate aduce doar beneficii parteneriatului bancă-client. Decât să îmi imaginez ce ar vrea clientul și să inovez eu, bancă, având o capacitate și o viteză de inovare mai scăzută, mai bine optez pentru soluțiile adoptate deja de clienți. Așa am certitudinea că aleg ceea ce își doresc ei. În cazul nostru, spre exemplu, înscrierea pe platforma digitală Comonea, aparținând Deposit Solutions, ne-a oferit posibilitatea de a pune la dispoziție o soluție dorită de clienți. Astfel, un deponent german poate să se îndrepte spre băncile înrolate pe această platformă, indiferent de țara de proveniență a acestora, putând să își plaseze banii la dobânzi mai mari decât cele pe care le-ar găsi în economia lui. În prezent, Alpha Bank România este singura bancă locală înrolată pe platforma FinTech-ului Deposit Solutions.

Cum vedeți evoluția acestui parteneriat?

Parteneriatul cu Deposit Solutions este un prim pas, dar se dorește ca această platformă să se deschidă la ambele „capete“, adică și clienții din cealaltă piață (cea de proveniență a băncii – n.n.) să poată face plasamente. Din această perspectivă, Deposit Solutions analizează, în prezent, deschiderea către piețe noi, spre exemplu Marea Britanie și Elveția, după cum afirmau într-un interviu recent reprezentanţii firmei, urmând ca deponenţii din aceste state să aibă și ei posibilitatea de a face plasamente oriunde în Uniunea Europeană, prin accesarea ofertelor înscrise de băncile înrolate pe platformă.

Vor avea și românii acces la depozite cu dobânzi mai bune?

Interesul nostru, al Alpha Bank România, este să deschidem exact același tip de canal și pentru clienții nostri din România. Prin intermediul nostru și al unei astfel de platforme, clienții ar accesa servicii financiare, depozite respectiv, cu dobânzi mai bune, ale unor bănci aflate oriunde în Europa. În esență, prin acest parteneriat se poate vorbi de o infuzie de competitivitate în sistemul bancar și un pas important către „one single banking market“. O singură piață financiară fără bariere geografice, de reglementare sau lingvistice este, de altfel, un obiectiv exprimat la nivelul Uniunii Europene. Pe măsură ce aceste bariere cad, piața financiară devine mai eficientă. Este soluția pe care o descriam metaforic ca fiind „skijet-ul pe care îl pui pe puntea pachebotului“. Oferi clientului două experiențe – are posibilitatea de a alege între condițiile de lux, de siguranță și de croazieră oferite de pachebot și avantajul mobilității, al vitezei și experiențelor pe care le obții cu ajutorul skijet-ului. Colaborarea pe partea de depozite este doar un început. Ar putea apărea și experiențe cu FinTech-uri care vor lucra în zona creditării. De ce să nu vedem și acele platforme care se ocupă de crowdfunding făcând legătura între clienți? Să nu uităm că de la 1 ianuarie 2018, prin directiva UE-PSD2, noi, băncile, trebuie să ne deschidem conturile către terți. Aceștia vor putea să ofere servicii financiare folosind datele și infrastructura băncilor.

„În 2016 am recuperat, în integralitate, pierderea din perioada crizei grecești, din 2015, pe depozite, ceea ce a arătat atât capacitatea băncii de a recâștiga încrederea deponenților, dar și cât de bine ancorată este în realitatea economică a țarii.”

Au trecut băncile de la etapa too big to fail, la too big to move?

Cultura din interiorul sistemului bancar este o cultură de conformitate, nu este în principal o cultură de inovație. Lipsa de inovație vine dintr‑o cultură a aversiunii la risc și e normal să fie așa, pentru că lucrăm cu banii oamenilor. Inovare înseamnă experimentare, iar experimentarea înseamnă risc de eșec. Or, eșecul nu poate fi parte din soluția sistemului bancar pentru că, de fapt, nu te joci pe banii tăi. Se inovează și în sistemul bancar, poate nu în același ritm ca în alte domenii, în IT de exemplu. În Silicon Valley, în fiecare zi apare o altă aplicație, care ar putea „revoluționa“ lumea. Noi vedem însă doar componenta de succes a procesului, care înseamnă, poate, 10%, restul sunt eșecuri. Sistemul bancar nu poate face la fel pentru că nu se poate juca cu destinele deponenților. Are nevoie să fie într-o zonă de siguranță maximă, să fie în concordanță cu reglementările. Siguranța este o valoare foarte importantă în sistemul bancar, pe ea se bazează încrederea clienților, fără încrederea lor nu poate exista conceptul de sistem bancar în sine. Băncile nu sunt „too big to move“, ci „too big to move fast“. Cu cât dimensiunile sunt mai mari, cu atât pagubele produse de o mișcare rapidă ar putea fi mai mari. Dacă ai o pisică sau un câine în cameră, nu te deranjează foarte tare dacă brusc devin hiperactivi, dar dacă pui un elefant în aceeași cameră, îți dorești să se miște încet și să aibă grijă pe unde se așază, ca să spun așa.

FinTech-urile și giganții din telecom intră pe piața bancară. Sunt și băncile interesate să intre pe alte piețe, să ofere un pachet mai larg de servicii?

Băncile au o oportunitate strategică. Prin natura lor, sunt puncte nodale ale mediului de afaceri din societatea în care operează. Prin ele se intersectează foarte multe ramuri de business, iar în interiorul acestui punct nodal ai legături cu actorii din piață. Datorită acestor relații, băncile pot crea un adevărat ecosistem, își pot pune clientul în centrul acestuia și pot intermedia relaționarea acestuia cu diferite piețe. Dacă eu, ca bancă, operez cu cinci companii din cinci piețe diferite, pot oferi clientului meu beneficii multiple: discounturi, prețuri avantajoase, costuri reduse. Sunt scheme „multi loyalty benefit“ prin care clientul poate beneficia de mai multe avantaje puse la dispoziţie de bancă.

Cum se întâmplă deja în zona de carduri.

Da, există beneficii dacă îți faci cumpărături de la anumiți furnizori. Conexiunile create datorită naturii tipului de business creează un ecosistem, care, la rândul lui, îţi permite să oferi clientului un avantaj suplimentar. Aceste beneficii pot prinde diverse forme – de la bilete la teatru până la vacanțe sau orice altceva. Tot ceea ce înseamnă viața unui om și nevoile lui de bază ar putea face parte dintr‑un astfel de ecosistem. Băncile deschid, astfel, calea către o relație mai apropiată cu clientul, punându‑i la dispoziție întreg ansamblul de conexiuni sustenabile create în timp.

Alpha Bank România a revenit pe profit în 2016.

2016 a fost un an bun, un an de revenire pe profit. O profitabilitate echilibrată ce a fost cu atât mai importantă, cu cât a venit după un an de pierdere. Este o profitabilitate realizată în condițiile în care am menținut costurile pe același nivel, chiar le-am scăzut puțin – cu 0,5-0,6% față de 2015. Asta înseamnă că am avut o foarte bună execuție pe menținerea și scăderea costurilor, iar veniturile au reușit să crească cu 15%. Un alt element care a favorizat această revenire a fost un cost mai scăzut al riscului. Este beneficiul pentru o provizionare adecvată pe toată perioada de criză. Când piața imobiliară și-a revenit – prețurile au început să crească, tranzacțiile au devenit mai rapide – noi am putut reveni mai repede pe profit. A fost un avantaj rezultat din politica prudentă.

Totodată, în 2016 am recuperat, în integralitate, pierderea din perioada crizei grecești, din 2015, pe depozite, ceea ce a arătat atât capacitatea băncii de a recâștiga încrederea deponenților, dar și cât de bine ancorată este în realitatea economică a țarii. Faptul că după ce am trecut de perioada critică a crizei am putut să recapacităm interesul clienților noștri pentru a reveni cu depozitele în bancă, recuperând toată suma, a arătat că putem să plecăm din nou de acolo de unde am fost întrerupți de criză și chiar să avem creștere.