Regimul juridic al nomazilor digitali în România

Reading Time: 3 minute

Conceptul de nomad digital a căpătat mai multă notorietate în contextul pandemiei, iar din data de 17 ianuarie 2022 a intrat în vigoare Legea 22/2022 pentru modificarea și completarea OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România, reglementare ce conturează regimul juridic aplicabil nomazilor digitali în România.

Conceptul de nomad digital în România

Nomadul digital în România este definit în lege drept străinul care este angajat cu un contract de muncă la o companie înregistrată în afara României şi care prestează servicii pentru aceasta prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor sau care deţine o companie înregistrată în afara României, în cadrul căreia prestează servicii prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi poate desfăşura activitatea de angajat fizic ori de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Dreptul de ședere în România

Odată cu intrarea în vigoare a Legii 22/2022, observăm o serie de modificări legislative semnificative, pornind de la definirea conceptului de nomad digital în România, până la conturarea cadrului juridic, acestea vizând dispoziții referitoare la obținerea vizei de lungă ședere, precum și la obținerea permisului de ședere temporară.

Viza de lungă şedere este acordată și nomazilor digitali, fiind necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții:

să dispună de mijloace de întreţinere obţinute din activitatea desfăşurată, în cuantum de cel puţin trei ori câştigul salarial mediu brut lunar din România pentru fiecare dintre ultimele șase; luni anterioare datei depunerii cererii de viză, precum şi pentru întreaga perioadă înscrisă în viză
să desfăşoare activităţile din care obţin venituri, de la distanţă, prin folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Îndeplinirea acestor condiții trebuie reflectată în înscrisuri ce sunt prezentate și înregistrate la organele competente din România.

Societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat în dreptul muncii, imigrare și cetățenie și în drept fiscal pentru depunerea acestora, având în vedere că este posibilă solicitarea și a altor documente decât cele prevăzute expres în lege, în mod adițional.

,,De-a lungul timpului am reprezentat numeroase companii, liber profesioniști din domeniul tehnologiei, media și telecomunicații. Conceptul de nomad digital este nou în România și poate dezvolta un hub internațional al industriei IT în România” spune Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății de Avocați Pavel, Mărgărit și Asociații.

Nomazii digitali intraţi în România în baza unei vize de lungă şedere pot solicita prelungirea dreptului de şedere temporară, dacă îndeplinesc următoarele condiții:

prezintă contractul de muncă încheiat cu o companie înregistrată în afara României, prin care să facă dovada prestării de servicii la distanţă, prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, sau dovada deţinerii de cel puţin trei ani anterior datei solicitării vizei a unei companii înregistrate de acesta în afara României, pe care o administrează la distanţă prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor;
prezintă un document eliberat de compania înregistrată în afara României cu care are încheiat un contract de muncă ori de compania înregistrată în afara României pe care străinul o deţine, prin care să fie prezentate toate datele de identificare şi de contact ale companiei, domeniul de activitate al acesteia, calitatea străinului în cadrul companiei, precum şi informaţii privind reprezentanţii legali ai companiei;

Străinului căruia i s-a acordat sau prelungit dreptul de şedere în România i se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări din România un permis de şedere. Mai exact, acesta este un permis de şedere temporară fiind acordat străinului căruia i s-a prelungit dreptul de şedere temporară acordat prin viza de lungă şedere, cu excepţia dreptului de şedere temporară în scop de muncă sau de detaşare, ori, după caz, căruia i s-a acordat acest drept fără obligativitatea obţinerii unei vize.

Permisul de ședere temporară este valabil pentru o perioadă de șase luni, iar prima prelungire a dreptului de şedere temporară se acordă pentru aceeași perioadă. În permisul de şedere temporară acordat nomadului digital în România se înscrie menţiunea ,,nomad digital”.

Regimul juridic al nomazilor digitali este astfel pentru prima dată conturat în România, eveniment ce marchează o deosebită importanță atât din punct de vedere economic cât și legislativ, întrucât necesitățile actuale impun un astfel de cadru, dovadă fiind acțiunile altor state europene care au luat de asemenea măsuri în această direcție.

Un avocat specializat în dreptul muncii, imigrări și cetățenie și în drept fiscal va orienta clientul către căile și procedurile corecte, având în vedere că această nouă reglementare prezintă neconcordanțe față de legislația fiscală. Așadar, este necesar ca orice persoană care dorește să devină ,,nomad digital” să aibă cunoștințe inclusiv despre regimul fiscal al acestora în România.