Reciclarea prinde viata

Reading Time: 4 minute

In jurul blocurilor, in magazine, in companii apar elementele necesare colectarii selective si reciclarii la scara larga a deseurilor. Poate fi inceputul unei adevarate revolutii “verzi” in Romania. Containerele colorate pentru colectare selectiva au inceputa sa impanzeasca tot mai multe colturi ale marilor orase. Ceea ce ma surprinde placut de fiecare data cand ma duc la coltul strazii mele sa duc deseurile pe care le-am colectat selectiv este faptul ca acele containere sunt pline, semn ca oamenii au inceput sa inteleaga importanta separarii deseurilor. “Reciclarea – in sensul modern al conceptului si cu pasii saI intermediari: colectare selectiva si sortare – este inca la inceputuri in Romania. In acelasi timp, insa, nu este mai putin adevarat ca, in ultima perioada, trendul acestei activitati este crescator, ceea ce este foarte important. Activitatea din domeniul reciclarii nu este scutita de probleme, cu atat mai mult in aceasta perioada dificila. In opinia noastra, insa, cu toate impedimentele, pentru multi jucatori, reciclarea va fi o poveste cu final fericit”, spune Roxana Sunica, director de marketing al asociatiei Recolamp, organizatie specializata in gestionarea deseurilor din surse de lumina. Integrarea in Uniunea Europeana a impus Romaniei si anumite standard in ceea ce priveste reciclarea. Exista o strategie nationala in ceea ce priveste deseurile, pentru ca la nivel de tara exista anumite cote de colectare care trebuie indeplinite in fiecare an. Deseurile se clasifica dupa tip si sunt colectate si reciclate separat. In ultimii trei ani, au aparut numeroase asociatii, autorizate de Ministerul Mediului si Padurilor, pentru gestionarea deseurilor in functie de tipul lor (ambalaje, baterii portabile, deseuri periculoase, voluminoase, baterii auto, anvelope si ulei, constructii si demolari, electrice si electronice). Colectarea selectiva este doar una dintre etapele reciclarii, alaturi de separarea si procesarea unora dintre componentele deseurilor, in vederea transformarii lor in produse utile. Aproape toate materialele care intra in compozitia deseurilor (hartia, sticla, ambalajele din plastic, cutiile metalice) pot face obiectul unui proces de reciclare. In ceea ce priveste Deseurile Electrice Electronice si Electrocasnice (DEEE) exista norme specifice, chiar daca oamenii nu sunt indeajuns de informati cu privire la situatia acestora. In plus, Romania sta bine la acest capitol, pentru ca nu exista foarte multe deseuri pe piata, intrucat exista in uz mult mai putine echipamente decat in alte tari. Studiile arata ca in tari precum Polonia, de exemplu, intr-o casa sunt functionale peste 50 de surse de lumina, in timp ce la noi sunt undeva in jur de 20. “Piata este insa acum mult mai activa si mai deschisa decat in anii precedenti. Exista peste 3.800 de companii care se ocupa de colectarea selectiva a surselor de lumina, iar numarul lor creste”, mai spune Roxana Sunica. BEC CU BEC SE FACE COLECTARE In prezent, Romania are ca obiectiv asumat colectarea a 4 kg de DEEE pe cap de locuitor anual. Obiectivele de colectare la nivelul UE vor continua sa urce in urmatorii ani, iar administratiile centrale si locale care nu iau in serios tintele de colectare risca penalitati semnificative. In Europa de Est, de pilda, nu s-au atins normele de colectare impuse de UE, media de colectare fiind de circa 1,2 kg pe cap de locuitor. In schimb, in Europa de Vest s-au depasit aceste tinte. Problema este ca tarile difera intre ele, puterea de cumparare difera si logic ar fi sa se coreleze colectarea deseurilor cu starea pietei. Acest lucru a fost remarcat de UE dupa anumite sesizari si se discuta despre stabilirea unor tinte procentuale din volumul de vanzari si renuntarea la tintele fixe. La aceasta data, Directiva Europeana 96/2002 care guverneaza reciclarea in domeniul DEEE este in curs de modificare, astfel ca nu se stie inca ce va fi decis de organismul european. Pentru a ajunge la tintele stabilite pana in prezent, este nevoie in primul rand de un proces de educare a populatiei, de schimbare a unor mentalitati si de insuflare a unor convingeri. De pilda, pana acum doi ani, oamenii nu stiau ca trebuie sa colecteze si sa recicleze si sursele de lumina. Schimbarea unui comportament nu se face peste noapte, este nevoie de ceva timp pentru a vedea modificari in ceea ce priveste atitudinea. “Cele mai bune rezultate vor apa rea atunci cand oamenii vor intelege cu adevarat de ce reciclarea DEEE-urilor este buna pentru ei, fara a vedea in aceasta actiune doar o simpla indatorire ce trebuie bifata pe o lista emisa de UE, ci pentru ca asa e mai bine pentru noi”, puncteaza Valentin Negoita, presedintele organizatiei ECOTIC, responsabila de colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea DEEE-urilor in numele celor peste 300 de membri, producatori, distribuitori si comercianti de aparate electrice, electrocasnice si electronice. PROBLEME IN RECICLARE: · implicarea precara a autoritatilor locale in colectarea selectiva a deseurilor; · vandalizarea deseurilor; · activitatea iresponsabila a unor operatori; · comertul paralel de deseuri; · utilizarea necorespunzatoare a recipientelor/containerelor; · birocratia legata de transportul deseurilor; · legislatia care guverneaza managementul deseurilor de echipamente electrice si electronice trebuie urgent modificata; · respectarea legislatiei de mediu trebuie sa devina criteriu obligatoriu in caietele de sarcini ale licitatiilor publice – sunt inca producatori neafiliati care nu au tinte de colectare si reciclare, nu organizeaza niciun fel de infrastructura de colectare si, deci, nu isi asuma niciun fel de costuri de gestionare a deseurilor, care participa si chiar castiga licitatii tocmai pentru ca ofera un pret final mai mic – fix fara acest Timbru Verde, dovada respectarii legislatiei de mediu.