Rebelii împotriva unui Imperiu. Cum a ajuns Star Wars din film o nouă realitate

Rebelii împotriva unui Imperiu. Cum a ajuns Star Wars din film o nouă realitate

Una din cele mai întâlnite povesti in istorie este lupta rebelilor împotriva imperiului. Respectiv lupta challenger-ului cu un adversar mult mai puternic, a binelui fragil cu răul agresiv si cuceritor. Daca in general imperiile au avut succes (altfel nu ajungeau imperii), in istorie au rămas excepțiile, când finalul a fost neașteptat.

Poate niciodată o poveste nu a fost la fel de actuala. Exista istoriile vechi, David împotriva lui Goliath (atacul filistinilor), lupta de la Thermopylae (cei 300 de spartani împotriva imperiului Persan). Sau versiuni recente, in Vietnam si Afghanistan. In filme, poate cel mai de succes conflict intre rebeli si Imperiu îl găsim in Star Wars. Iar in acest moment, avem versiunea reala a Star Wars, in plina desfășurare la doar 1,000 de kilometrii.

Care sunt ingredientele in poveste? Actorul negativ, elementele principale care definesc fiecare trib, călătoria inițiatică si desigur, identificarea audientei cu cauza. In cele de urma, speram și finalul surprinzător.

Le luam pe rând, apoi vom face paralela dintre film si realitate.  Nu mă pricep la ce se întâmplă pe front, însă pot desluși vectorii de comunicare.

1. Eroul negativ

Întotdeauna povestea pleacă din tensiune, frica si fărădelegile actorului negativ. Fara el, nu exista nicio poveste. Fara el, rebelii își vad de treaba, fiecare pe la casele lui. Agresorul este cel care pornește dinamica și coagulează rebelii împotriva inamicului comun.

In Star Wars, rolul eroului negativ era deținut de Darth Vader. Isi dorea puterea absoluta, sa cucerească întregul univers. In cazul nostru, ei bine, eroul negativ este un autocrat care dorește sa refacă un imperiu apus, folosind puterea armelor pentru a supune o nație liberă.

2. Cele două triburi

In orice poveste, triburile sunt foarte clar creionate. Antropologic, un trib este definit de ideologie, eroi, mituri, artefacte si credincioși.

Ideologia rebelilor in general este legata de sacrificiu, noblețe, prietenie si justețe. Înfrângerea imperiului nu este doar personală, este in avantajul întregii lumi libere. Ideologia imperiului folosește forța, teroare, arme letale. Justificare este cinica,“self-serving”.  Imperiul a căutat si a creat “provokatsiya”, respectiv motivația “operațiunii”. La nivel de narativitate, justificare a avut un vector initial si câteva secundare, care cresc in timp.

Vectorul initial a fost legat de apărarea etnicilor din zonele controlate de imperiu. A fost folosit drept “Casus Belli” pentru publicul international si cel local. Pe măsura ce desfășurarea frontului depășește scopul initial, acest pilon de comunicare este abandonat.

Cresc in importanta vectorii secundari, construiți in principal pentru publicul de acasă, ramificați in doua:

·         Prima ramura este cea dogmatica, se leagă de “Denazificarea” rebelilor, si eliberarea de sub “jugul nazist” a poporului ucrainian. Tot aici remarc influente de “razboi sfant”, împotriva vestului care si-a pierdut credința. Aceasta narativitate ultra-ortodoxa, inspirata de “jihad”, este destul de veche, folosita si de trolii noștri pro-ruși.

·         A doua ramura este cea de protecție: împiedicarea construcției armelor nucleare de către Ucraina. Împletește elemente rationale cu cele ce tin de siguranță. Suspectez ca va deveni pilonul principal de comunicare.

Pentru iubitorii de “whataboutism”, motivațiile sunt reciclate. Cred ca va reaminti de “Război pentru cauze umanitare in Kosovo” (NATO vs. Serbia, 1999), “Războiul împotriva armelor de distrugere in masa” (SUA vs. Iraq in 2003), “Războiul împotriva terorismului” (SUA vs. Afghanistan in 2001). Daca acele au fost greșite, nu le face pe acestea de azi corecte.

Ideologia Imperiului

De obicei comunicarea arata după chipul si ADN-ul emițătorului. Este fascinanta oglindirea propriilor credințelor in comunicare. Bias-ul emițătorului este intuitiv si puternic, ajunge la final sa își reflecte propriile valori si reflexe. Dogma ne arata ideologia emițătorului si punctele de conexiune cu audienta de acasă.

Exemplu de propaganda pro-război, construita cu influencerii ruși

Imperiilor le place simbolismul. Naziștii au avut svastica, sovieticii secera si ciocanul, trupele rusești au “Z”. Este simplu, recognoscibil, puternic vizual, are potențialul de identificare cu al unui cult. Cum a apărut? “Za pobedy” (pentru victorie), sau “Zapad” (Vest) – bazat pe comentariile analistului Kamil Galeev.

Nu întâmplător imperiul a ales identificarea puternice si o cauza istorica. “Eliberarea de sub nazism” este fixata in momentul de maxim eroism sovietic. Cine ar putea rezona la așa ceva, lumea schimbându-se in ultimii 75 de ani? Targetul dominant numeric este cel conservator, nostalgic, îmbătrânit, care visează la epoca de aur. Exista bias-ul “golden ages”, pentru fiecare generație această perioada având loc pe parcursul tinereții, indiferent cum a fost ea.   

“Protejarea de armele de distrugere in masa” (nucleare) este destinata tot publicului rus. De data aceasta, pentru o audienta mai tânără, cu un substat ceva mai rational, care de fapt isi dorește doar pacea. Probabil vor fi legendare “dovezi” si din perspectiva mea, poate deveni retorica oficiala.

In imperiu, “Nazificarea” are loc însă chiar acasă. Protestele anti-război sunt înăbușite, participanții sunt arestați si libertatea de exprimare a dispărut. Accesul la platforme, bune sau rele, devine restricționat (Facebook, Tweeter, Tik Tok). Rămâne o singura comunicare, propaganda oficiala prin mass-media si cea secundara, prin troli si influenceri. Aceasta nu a început acum, ci are câteva decade. Nu subestimați forța repetiției si presiunea grupului in construirea opiniilor, mai ales cand audienta nu este reflexiva si nu are acces la alte informații.

Ideologia Rebelilor

Problema Rebelilor este ca au fost învinși si nu aveau identitate in 2014, cand a fost anexata Crimeea. A fost nevoie de o presiune semnificativa de definire rapida a narativității eroismului. Si aici sunt câteva dimensiuni:

·         Construirea eroismului ucrainian, pentru moralul publicul intern

·         Definirea brutalității si injusteții agresorului. Intern au coalizat o tara fracturate ante-război intre facțiunile Pro-Vest / Pro-Rusia.  Extern au construit alianțe.

·         Demoralizarea atacatorilor

Moralul rebelilor a fost construit pe eroi si fapte de vitejie, unele reale, altele legendate. Cel mai vizibil si credibil: președintele sta in tranșee in Kiev, alături de soldați “vreau arme, nu un taxi”. Un exemplu de leadership incredibil, mai ales in contrast cu împăratul. Apoi populația, care a ales sa lupte in miliții, sau sa iasă in strada in orașele ocupate.

Găsiți rebelul și împăratul între cei doi lideri.

Poveștile legendate si-a făcut treaba pe termen scurt, însă au probleme de credibilitate. Pe termen lung vor pune semne de întrebare legate de altele, care poate vor fi reale. “Cei 13 de pe Insula Șerpilor” care au preferat sa moara, decât sa se predea (in realitate au fost capturați); “The Ghost of Kyiev”, (vezi “The Red Baron” in WWI); trupele rusești care se predau fără lupta si fug.

A doua dimensiune, definirea brutalității agresorului. Obiectivul este legat de crearea de alianțe si de obținerea ajutorului. Realitatea din teren e clara: civilii au devenit ținte. Substanța de contrast este bunătatea Rebelilor: soldați ruși care sunt capturați, sunt primiți cu ceai; hotline-ul pentru mamele din Rusia, care doresc sa afle despre copii. (O nota aici: apariția mamelor soldaților nu e întâmplătoare. In războiul din Cecenia, protestul mamelor soldaților ruși trimiși pe front a fost important in politica interna si a scurtat războiul).

Imperiul are destul de putini prieteni, de obicei după chipul si asemănarea lui. In afara de Orban (Ungaria) si Lukashenko (Bielorusia), doi alti autocrați, susținerea este redusa.

Pe termen scurt rebelii controlează narativitatea si spațiul media. Au un start fabulos, care a creat simpatia externa si a coalizat moralul in interiorul tarii. Insa pe termen mediu, vor avea nevoie de povesti reale de eroism si nu in ultimul rand, triburile au nevoie de performanta pe front.

La nivel vizual, rebelii si susținătorii lor s-au identificat cu cele 2 culori ale steagului ucrainian.

Culorile steagului ucrainian pe Poarta Brandenburg, in Berlin

3. Călătoria inițiatică

Odată ce eroii noștri (rebelii) au intrat in aventura, trec prin diverse probe (încercări, eșecuri, reușite si învățăminte). Acestea au loc alături de niște aliați care le oferă ajutor si arme speciale. In Star Wars era Yoda, care il învăța pe Luke sa mânuiască forța interioara si sabia laser. Fiecare război real sau imaginar are actorii lui implicați direct si indirect, dar si armele definitorii.

In cazul nostru, NATO oferă rebelilor arme defensive, cele mai vizibile fiind “Javelins” – arme anti-tanc. In vechime, “javelins” erau sulițele folosite încă din Paleolitic. Nu sunt săbii laser, însă pe aproape. Apoi rebelii nu uita sa arate imagini cu tehnica învechita a imperiului, distrusa pe marginea drumului, din care soldații dezertează. Tot prietenii rebelilor au creat si un camp de lupta economic, prin sancțiuni si embargou.

Imperiul pe de alta parte, pe lângă vechituri, are niște arme teribile cat se poate de reale. In film exista “Death Star”, o arma capabila sa distrugă o planeta. In viața reala, imperiul nu e departe, oferind un meniu de arme nucleare (ne-a reamintit ca le au in dotare), arme hypersonice (nu pot fi oprite) si termobarice (provoacă dezastre la nivelul civililor). Desigur, pe aceeași narativitate, au capturat si vechea centrala atomica de la Cernobîl.

Orice poveste care se respecta are un moment de punct culminant, “death and rebirth”, marcat de un sacrificiu important. Fara acest moment, rebelii nu pot trece prin călătoria inițiatică si accesa nivelul superior. In film, Luke afla ca Darth Vader este tatăl lui si refuza sa i se alăture, desi împreună ar fi dominat universul.

Povestea noastră încă nu a ajuns acolo. Din punctul meu de vedere, acest moment va avea loc in momentul in care va ceda capitala (Kievul) sau daca președintele rebelilor va fi capturat. La nivel de viața reala, depășirea acelui moment va face diferența intre eșec si happy end.

4. Identificarea audienței cu cauza

Dat fiind claritatea definirii celor doua triburi, identificarea audientei internaționale a fost foarte simpla. Oamenii civilizații s-au regăsit in rebelii care se lupta pentru libertate si propria lor tara democratica. De ce nu, lupta din tarile lor, la nivel emotional împotriva unui autocrat sociopat, agresor care poate sa distrugă întreaga planetă fără regret.

Insa exista si excepții, oameni care s-au aliniat in discursul imperiului. Sunt câteva motivații evidente legate de “self interest”, însă as insista pe cele mai ascunse: deformările de personalitate. Asa cum majoritatea oamenilor sunt motivați de bunătate si de sentimente nobile, alții au alti vectori interni, respectiv alta poveste interioara (Nota: pana la 15% dintre populație a trecut sau se afla intro deformare de personalitate).

Voi trece mai jos trei tipologii extrem de vizibile:

·         Cei mai evidenți sunt Dependenții. Ei își caută intuitiv un “strong-man” care sa aibă grija de ei. Il identifică drept “patriot” si “drept”. Invariabil vor ajunge pe mana unui agresor care le promite stabilitate si siguranța, in schimbul supunerii lor totale. Sistemele autocrate au fost specializate in a creste generații de dependenți, prin existenta statului-doica. Cu cat vremurile sunt mai dificile, cu atât mai mult Dependenții își vor căuta stăpânul.

·         Paranoicii cred ca totul este o conspirație împotriva lor si se vor poziționa natural contra curentului mainstream. Si ei sunt foarte vizibili, spre exemplu anti-vaxxerii care au devenit peste noapte justificatori ai războiului.

·         Negativiștii sunt sceptici, rezistenți schimbării si își ventilează frustrările. Aceștia sunt oameni care au motivații revanșarde, “what about”. As cita aici naționaliștii romani care au citat anexările teritoriilor românești in cadrul Ucrainei. In fapt, o reușită istorica a imperiului sovietic.

Pentru a citi “Finalul surprinzător” va invitam sa va abonați la ediția tipărită https://www.revistabiz.ro/abonament-revista/