Razbunarea haiducilor

Razbunarea haiducilor

Mai multe sondaje si studii sociologice din ultimii ani au acreditat ideea ca romanii sunt buni platnici, ca am avea in fibra nationala gena pozitiva a eticii achitarii datoriilor.

de Ionut Balan

De exemplu, un sondaj KRUK din 2014 releva ca, daca ar castiga 10.000 de euro la Loto, 51%  ar folosi in primul rand banii la cumpararea unei case sau ar investi in amenajarea locuintei, 43% si-ar achita mai intai datoriile, 30% ar deschide o afacere personala, iar 30% ar calatori in strainatate.

„Atitudinile si comportamentele romanilor referitoare la bani sunt mai degraba ambivalente sau de-a dreptul contradictorii. Au o cultura financiar-economica foarte scazuta, dar, multumiti de ei insisi, si-o supraevalueaza, fiind insa totodata comparativ mai stresati de riscurile percepute ale tranzactiilor financiare cotidiene. Sunt mai degraba prudenti, nu le plac datoriile – iar cand totusi le fac, sunt mai degraba buni platnici”, se afirma in studiu.

Un alt sondaj, din acelasi an, realizat de Nielsen, arata ca peste un sfert dintre romani nu mai au bani dupa acoperirea cheltuielilor de baza, insa dintre persoanele care mai raman cu bani, 30% ii folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc si 23% isi cumpara haine noi.

Istoria, insa, inclusiv cea culturala, ne ofera si destule exemple contrare. Mai in gluma, mai in serios, intr-un articol intitulat „Boala amorului si periodurile ei”, aparut in 1838 in ziarul brasovean „Foaie pentru minte, inima si literatura”, neplata datoriilor era recomandata ca… leac pentru suferintele iubirii. „Patientul sa-si sloboaze sange, sa-si faca adese bai raci. Sa faca datorii multe ca sa-l caute creditorii mai adese. Apoi sa calatoreasca in cinci saptamani”, scria autorul articolului – https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2016/02/23/boala-amorului-si-periodurile-ei-1838/.

Trecand in registru strict sobru, merita amintit faptul ca istoriografia romaneasca inca celebreaza ca pe un moment de mare mandrie nationala uciderea de catre Mihai Viteazu a creditorilor turci veniti sa-si incaseze datoriile cuvenite de la domnitor. Era vorba de bani imprumutati de voievod de la bancheri turci pentru a-si cumpara, practic, scaunul domnesc de la sultan si de la curtenii acestuia. Mihai Viteazu, demn predecesor al regelui Carol al II-lea, celebru pentru ca nu-si platea datoriile de onoare la poker.

Ca sa nu mai vorbim de fascinatia pentru haiduci, intretinuta de cinematografia nationalist-comunista de pe vremea lui Ceausescu. Sau de dispretul fata de bancheri, dar si fata de economisire, dupa cum transpare din „Hagi Tudose” a lui Barbu Stefanescu Delavrancea.

Aspecte remarcate recent si de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. „M-as referi si la mult disputatul subiect cu legea actuala de dare in plata. Pai cum sa nu spui ca nu este confuzie in societatea romaneasca, sau cel putin in media, daca o lege care a fost prezentata ca fiind sociala, devine pe rand o lege a dreptatii. Daca exista o lege a dreptatii, inseamna ca sunt si legi strambe, nu? Devine apoi o lege a haiduciei, asta e si mai interesant. Dupa cei cu cheile la casa pot sa vina cei cu cheile de la masina, frigiderul pe care l-au folosit un an, il aduc inapoi in plata”, a declarat, recent, guvernatorul.

In context, nu putem sa nu ne amintim ca haiducii erau acei infractori care, potrivit traditiei populare, ii jefuiau pe bogati pentru a incerca sa castige popularitate “aruncand“ cate ceva saracilor. In ziua de azi, pentru a nu mai fi considerati talhari, s-au gandit nu doar sa aiba imunitate fata de potera, ci sa legifereze haiducia.

Concluzia poate fi una singura: este inadmisibil ca in societatea romaneasca sa fie promovate spiritul neplatii datoriilor, cultul tepelor, ura fata de bogati si dispretul fata de activitatea bancara.

Ionut Balan este jurnalist independent, fost redactor-sef al revistei “Finantistii”, publicist la “Jurnalul National”, “Saptamana financiara”, “Piata financiara”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acelasi autor gasiti pe www.bloguluibalan.ro