Războiul stelelor pentru broadband

Războiul stelelor pentru broadband

Terra nu mai poate susține rivalitatea dintre Elon Musk (fondatorul companiei SpaceX, CEO al Tesla) și Jeff Bezos (fondatorul Amazon). Cei doi miliardari se luptă acum pentru supremație în spațiu: dezvoltă o rețea de sateliți care să ofere internet la viteze mari pe Pământ. Dar, așa cum spun pasionații de subiecte OZN, nici cei doi vizionari antreprenori nu sunt singuri în spațiu pentru această nouă aventură a internetului broadband.    

Rivalitatea dintre Elon Musk, fondatorul SpaceX, și Jeff Bezos, boss-ul de la Amazon, este concentrată acum și pe dezvoltarea unui lanț de sateliți artificiali care să furnizeze internet de mare viteză pentru mili­arde de oameni. Este vorba fie de largi comunități care nu au deloc acces la internet (în India, de exemplu, apro­ximativ jumătate din populație se află în această situație), fie de acoperirea unor zone mai dificile, acolo unde operatorii tradiționali nu au interese financiare, sau chiar de utilizatori care sunt nemulțumiți de calitatea serviciilor existente în prezent. Concret, după spusele lui Jeff Bezos ar fi vorba de o piață de 4 mili­arde de potențiali utilizatori.

Starlink vs Project Kuiper

Desigur, ecosistemul dezvoltat în jurul acestor proiecte „stelare” este unul complex. Compania spațială a lui Musk, SpaceX, dezvoltă rețeaua interconectată de sateliți Starlink, dar și o serie de alte produse necesare acestor servicii de internet: antene de satelit, routere Wi-Fi, dar și alte echipamente hardware conexe. De altfel, un anunț recent al celor de la SpaceX, privind noi locuri de muncă, sugerează că ar fi vorba de o nouă fabrică „de ultimă generație” în Austin (Texas). Aici ar urma să se producă „milioane de dispozitive destinate consumatorilor” de servicii internet broadband prin satelit. Rețeaua Starlink va cuprinde „cea mai mare parte a Pământului până la sfârșitul anului 2021 și ar urma să acopere întreaga noastră planetă până în 2022, moment în care și India se va alătura rețelei”, după cum se arată într-o postare a Twitter a fondatorului companiei, Elon Musk.

În ceea ce privește viteza de internet oferită, inginerii de la SpaceX spun că până la sfârșitul lui 2021 viteza medie a conexiunii se va dubla până la aproximativ 300 Mbps, în timp ce latența va scădea la aproximativ 20 de milisecunde, o performanță extraordinară în aceste condiții. ­Pentru ca în final upgrade-ul de rețea să poată asigura 10  Gbps.

Investiții de zeci de miliarde de dolari

Inițiativă pornită în 2019, Project Kuiper a avut un buget inițial de 10 miliarde de dolari, după cum a anunțat Jeff Bezos, dar specialiștii în domeniu spun că lanțul său de peste 3.200 de sateliți de comu­ni­cații broadband va depăși cu mult această sumă. De cealaltă parte, Starlink a promis investitori­lor că va lansa în spațiu 12.000 de sateliți, până în 2024. Din planurile prezentate de Musk, reiese că investiția totală necesară va fi de 30 de miliarde de dolari. În orice caz, mărețele sale planuri legate de proiectele SpaceX au convins investitorii să mai investească 6 mili­arde de dolari în companie, ceea ce o propulsează acum la o valoare de
74 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește costurile suportate de utilizatorii Starlink, un set de echipamente se va ridica la suma de 499 de dolari în SUA și 439 de lire în Marea Britanie, urmând ca serviciile să fie disponibile comercial până la sfârșitul anului 2022. Kitul presupune antena de satelit, router Wi-Fi, suport și încărcător. Există însă și un abonament lunar, iar valoarea acestuia este de 89 de lire în Marea Britanie și 99 de dolari în SUA.

Cu sateliții la tribunal

Știm deja, realitatea are fațete complexe. Așa se face că nici acest război stelar între Starlink și Project Kuiper nu se derulează numai prin intermediul laboratoarelor de cercetare și al uriașelor sumelor investite. A venit rândul ca avocații celor două companii să se „dueleze” în fața temutei Comisii Federale de Comunicații din SUA.

Elon Musk a postat recent pe platforma sa preferată, Twitter, că depune eforturi și pentru a convinge oficialii Comisiei Federale că ar trebui să permită SpaceX să mute unii dintre sateliții săi Starlink la altitudini mai mici decât cele în planul inițial. Rivalii de la Amazon însă contestă cererea SpaceX, pe motiv că modificarea acestor poziții a sateliților ar duce interferențe cu alți sateliți, perturbând astfel buna funcționare a rețelei Project Kuiper.

„Nu servește absolut deloc publicului ca Starlink să nu ofere servicii mai bune, în condițiile în care sistemul de sateliți de la Amazon este la câțiva ani distanță de funcționare”, a spus Musk într-un tweet care a inflamat teribil pe Jeff Bezos.

Răspunsul Amazon nu a întârzit să apară. „Faptele sunt simple. Am proiectat sistemul Kuiper pentru a evita interferențele cu Starlink, iar acum SpaceX vrea să schimbe designul sistemului său. Aceste modificări nu numai că vor crea un mediu mai periculos pentru coliziuni în spațiu, dar cresc și interferențele radio pentru clienți. În ciuda a ceea ce postează SpaceX pe Twitter, modificările propuse ar împiedica concurența dintre sistemele de satelit. Este clar în interesul SpaceX să sufoce concurența în leagăn, dacă pot, dar cu siguranță nu este în interesul publicului „, a spus un purtător de cuvânt al Amazon, citat de CNBC.

Dacă în luna octombrie 2020 Starlink a făcut publice o serie de teste ale serviciilor sale, abia la finalul anului trecut Amazon a trecut de o etapă critică hardware pentru antenele necesare clienților pentru conectarea la rețea.

Comentariul lui Musk, de pe Twitter, a apărut în contextul în care directorul SpaceX, David Goldman, a vorbit cu oficialii FCC despre propunerea companiei de a muta unii dintre sateliții Starlink la altitudini mai mici. Într-o prezentare adresată FCC, Goldman a subliniat că reprezentanții Amazon au avut „30 de întâlniri pentru a se opune SpaceX”, dar „nu au avut loc întâlniri pentru a-și autoriza propriul sistem”, argumentând că gigantul tehnologic încearcă „să înăbușe concurența„. În decembrie 2020, reprezentanții Amazon au discutat cu președintele FCC, Ajit Pai, despre cererea SpaceX de a-și modifica planurile ­Starlink. Amazon a cerut ca FCC să limi­teze sateliții SpaceX la o altitudine minimă de 580 de kilometri până când autoritatea în domeniu „va evalua pe deplin înre­gistrarea detaliată a problemelor semnificative de interferență„, despre care Amazon crede că vor apărea în urma modificărilor operate de rețeaua spațială a lui Musk. „SpaceX a indicat că este capabil să-și opereze sistemul fără a depăși 580 km și nu a demonstrat de ce o astfel de condiție nu ar trebui să fie eficientă imediat„, a scris consilierul companiei Amazon, Mariah Dodson Shuman într-o scrisoare către FCC, mai notează CNBC.

În orice caz, cu toate aceste frecușuri birocratice, SpaceX și-a extins programul beta al rețelei Starlink, la începutul lui 2021, pentru a include clienții din Marea Britanie și Canada. Compania lui Musk a fost deja înregistrată comercial, pentru a putea oferi serviciile de internet broadband prin satelit, în țări precum Austria, Australia, Argentina, Brazilia, Franța, Chile, Columbia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, ­Filipine, Africa de Sud și Spania.

Nu toți rezistă la altitudine

Dar Bezos și Musk nu sunt singurii pe planetă cu astfel de proiecte. ­Bharti Airtel, din India, planifică, de asemenea, un serviciu de internet prin satelit de mare viteză până în 2022, care va utiliza constelația de sateliți OneWeb pe orbită terestră joasă. OneWeb a ieșit din faliment în noiembrie 2020, cu Bharti Airtel și guvernul britanic ca principali acționari.

Utilizarea sateliților cu orbită rela­tiv scăzută, în jur de 550 km înăl­țime, oferă unor companii precum OneWeb și SpaceX un avantaj în ceea ce privește latența mai mică și interferența redusă. Spre exemplu, sateliții mari de navigație și comunicații zboară pe orbita medie a Pământului la distanțe între 2.000 și 35.000 km.

Pe de altă parte, Starlink și OneWeb adoptă modele de business dife­rite: OneWeb lucrează cu companii de telecomunicații partenere, iar Starlink vinde direct clienților. Și companiile Boeing și Telesat de asemenea s-au arătat interesate de această cursă spațială pentru internet broadband.

Dar alți giganți din tehnologie au abandonat astfel de proiecte. Alphabet (Google) a demarat în 2011 Project Loon, furnizarea de internet broadband prin intermediul unor baloane lansate în stratosferă (18-25 km înălțime). Inițiativa a fost abandonată la începutul acestui an, după o serie de teste derulate inclusiv în Africa, pentru comunități lipsite de servicii internet (Kenya). De asemenea, Facebook a derulat Aquila Project, după ce a achiziționat o companie britanică. Testele au fost derulate în perioada 2016-2018, proiectul fiind ulterior stopat.