Război total pe frontul 5G

Reading Time: 4 minute

Planeta telecom se pregătește intens pentru cel mai important moment din ultimul deceniu: trecerea la servicii 5G. Dacă autoritățile de reglementare mai au de lucru la dosarul licențelor, companiile de tehnologie se întrec într-o desfășurare de forțe fără precedent. Odată cu 5G-ul se poate spune că intrăm în “era mașinilor”.

Noua societate digitalizată, hipertehnologizată se construiește cu orașe inteligente (smart city), ecosisteme Internet of Things, sisteme bazate pe inteligență artificială, internet de mare viteză, robotică, precum și cu experiențe susținute de realitate virtuală sau augmentată. Un singur element încă lipsește din peisaj, liantul care va face ca toate acestea să funcționeze la adevărata putere, să fie cu adevărat interconectate și toate împreună să marcheze un nou prag al evoluției societății. Desigur, vorbim de comunicații 5G, un nou standard care promite o viteză mobilă de până la 10 ori mai rapidă decât 4G, unde noile viteze maxime atinse sunt de 900 Mbps. Serviciile comerciale 5G (10 Gbps pentru început, apoi 20 Gbps) încă nu au fost lansate, standardizarea tehnologiei încă nu s-a pus la punct. Primele două “valuri” de lansări comerciale ar putea fi în 2019 și 2020. Și totuși, pe lângă testele publice oficiale derulate pe glob, inclusiv în România, în formula de parteneriat operator-furnizor de echipamente, o serie de evenimente la nivel internațional au fost cadrul propice pentru familiarizarea publicului cu tehnologiile 5G.

Olimpiada 5G

Ca și în alte domenii, precum cel militar, noile tehnologii au nevoie de un eveniment de impact pentru a fi testate oficial, cu public, înainte de lansări comerciale. Desigur, există expoziții internaționale, târguri de profil (precum CES, Mobile World Congress sau IFA), dar nu e suficient. Pentru comunicațiile 5G, recenta olimpiadă de iarnă de la Pyeongchang a fost locul unde mari companii au desfășurat în cadrul sportiv din Coreea de Sud și echipamente și servicii bazate pe 5G. În plus, vorbim de țara unde, conform statisticilor periodice, internetul are cel mai mari viteze. Dar pentru că este și “capitala” gamerilor, Intel a derulat tehnologie 5G pentru jocuri video cu rezoluții 4K și 8K; Hyundai a pus la dispoziția publicului mașina autonomă Nexo SUV (cu trasee Seul – Pyeongchang), al cărei sistem de infotainment din interior, dezvoltat împreună cu operatorul KT, permite între altele controlul de la distanță al unei locuințe smart home; în timp ce Samsung a folosit cipuri 5G pentru o serie de experiențe de realitate virtuală, dar și streaming live pe echipamente VR. Grație rețelei 5G puse la punct în mai multe zone unde se desfășurau evenimentele sportive, streaming-ul online a permis furnizarea de detalii (inclusiv zoom pe sportivi) cu delay‑uri insignifiante. De asemenea, pentru a putea face față numărului mare de dispozitive conectate în rețea, 5G-ul a permis introducerea noi tehnologii de acces, cum ar fi NB-IoT (Narrow Band IoT) și CAT-M (Category Machine), acestea fiind în stare sã susțină până la 1 milion de dispozitive pe kilometrul pătrat, având o acoperire de pânã la 7 ori mai bunã comparativ cu rețelele GSM actuale. La finalul Olimpiadei, toate companiile de tehnologie prezente au promis o experiență 5G mult mai puternică la următoarea olimpiadă, găzduită tot de Asia, Tokio 2020.

Naționalizarea rețelei

Războiul economic și de securitate între SUA și China capătă noi dimensiuni în zona telecomunicațiilor. Cele mai afectate sunt companiile chineze ZTE și Huawei, doi jucători esențiali pe piața globală telecom. Războiul, pornit în 2012, cu acuzații de spionaj la adresa Chinei, prin intermediul rețelelor telecom dezvoltate de cei doi giganți menționați, a făcut ca administrația Trump să propună ca rețeaua 5G să fie una naționalizată. Cu alte cuvinte, nicio șansă pentru cei doi producători din Asia să participe la licitații pentru infrastructura operatorilor sau furnizare echipamente din “eșalonul doi” al unei rețele telecom. Desigur, imediat au apărut și protestele, unele voci temându-se de un dezastruos “efect Hugo Chávez” asupra pieței americane, de altfel una dintre cele mai scumpe pentru clienții serviciilor de comunicații. Desigur, o astfel de măsură dură la adresa companiilor chineze nu poate decât să favorizeze Ericsson și Nokia, în timp ce pentru echipamente de rețea principalii beneficiari ar fi companii precum Juniper Networks, Cisco Systems și Qualcomm. Mai mult decât atât, operatorul american AT&T a fost presat de autorități să renunțe la contractul comercial cu Huawei. Dificilă situație, mai ales că operatorul anunțase deja că până la sfârșitul lui 2018 urma să lanseze primele terminale 5G. Greu de spus acum dacă proiectul de naționalizare are vreo șansă de reușită în SUA și ce în ce măsură guvernul federal poate derula o astfel de investiție de amploare la nivelul întregii țări, în timp util. Operatorii spun că o astfel de rețea ar costa statul câteva sute de miliarde de dolari. Juriștii, operatorii și… agenții federali încă dezbat.

Teste în România

Piața telecom din România este indecisă în ceea ce privește calendarul trecerii la 5G. Consultările efectuate de ANCOM au arătat o divizare de opinii între operatori, atât în ceea ce privește perioada când ar trebui să se desfășoare licitația (2018 sau 2019), cât și benzile de frecvențe adecvate, principalele motive invocate fiind atât de natură tehnică, cât și economico-financiară. Cu toate aceste, operatorii mobili au efectuat o serie de teste publice. Primii care au făcut astfel de demonstrații au fost cei de la Telekom România, în iunie 2017. În parteneriat cu producătorul suedez de echipamente Ericsson, demonstraţia live a arătat viteze agregate de până la 24 Gbps, adică de peste 60 de ori mai mari decât cea mai mare viteză comercială locală 4G la acea dată, cu o latență orientativă de cel puțin jumătate din ceea ce se înregistra la rețelele mobile. Prezent la eveniment, directorul general al Telekom România, Miroslav Majoros, spunea despre tehnologia 5G că ar putea genera venituri de 3,2 miliarde dolari pentru jucătorii din piața IT&C din România până în 2026. La începutul acestui an, și Orange România a anunțat o serie de teste publice oficiale pentru comunicații 5G, evidenţiindu-se latenţa extrem de redusă, care permite aplicații de tipul industry 4.0, ce vor aduce îmbunătăţiri în zona de automatizări industriale, precum şi volumul mare de informaţii și de conexiuni pe care viitoarea reţea îl va putea gestiona. Operatorul a anunțat şi un parteneriat cu Nokia și Kathrein pentru proiectarea unei antene inteligente ce va gestiona conectivitatea 4G/5G, pregătind pentru a doua parte a anului o altă serie de teste, cu Samsung și Cisco.