Rata anuală a inflației a sărit de 10%. BNR a majorat dobânda de referință la 3,75%

Reading Time: 4 minute

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3,00% pe an, începând cu data de 11 mai 2022.

De asemenea, consiliul a luat decizia de a majorara și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75% pe an, de la 4,00% pe an, precum și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2,00% pe an, începând cu data de 11 mai 2022.

Rata anuală a inflației a sărit de 10%

Rata anuală a inflației a consemnat un nou salt în luna martie 2022, urcând la 10,15%, de la 8,53% în februarie, în principal ca efect al accentuării scumpirii alimentelor procesate și combustibililor, sub impactul creșterii abrupte a cotațiilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia și cu impunerea sancțiunilor internaționale.

În trimestrul I 2022, rata anuală a inflației a înregistrat astfel o nouă creștere substanțială (de la 8,19% în decembrie 2021) și peste așteptări, cu o contribuție însă mult mai modestă din partea componentelor exogene ale IPC, în condițiile aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie pentru populație.

Pe acest fond, scăderile de dinamică consemnate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale pe ansamblul trimestrului I au contrabalansat în bună măsură influențele creșterii ample a prețului combustibililor și a prețurilor LFO.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat considerabil trendul ascendent în trimestrului I 2022, inclusiv față de previziuni, mărindu-se de la 4,7% în decembrie 2021, la 7,1% în martie. Evoluția sa continuă să reflecte efectele majorărilor ample cvasi-generalizate ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate pe plan intern de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Prin urmare, creșterea accentuată a ratei anuale a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să fie determinată de șocurile globale pe partea ofertei, amplificate în acest interval de declanșarea războiului din Ucraina și de sancțiunile instituite, ce au accelerat ascensiunea puternică a inflației pe plan mondial, inclusiv în numeroase state europene. Astfel, creșteri mari ale ratei anuale a inflației, inclusiv a celei de bază, au fost consemnate în multe țări din Europa și în SUA, în condițiile unei situații macroeconomice fără precedent în ultimele decenii.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în martie 2022 la 6,5 și la 5,6%, de la 5,0%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021.

Potrivit BNR, rata anuala a inflației este așteptată să-și accentueze ascensiunea în trimestrul II 2022 și să descrească doar gradual în următoarele patru trimestre, dar mai alert ulterior, pe fondul unor ample efecte de bază și în condițiile restrângerii excedentului de cerere agregată spre valori cvasi-nule. Prin urmare, dinamica inflației va urca probabil considerabil peste nivelurile previzionate anterior și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023, rămânând deasupra intervalului țintei la finele orizontului prognozei.

Scădere economică în ultimul trimestru din 2021

Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,1% în trimestrul IV din 2021 față de trimestrul precedent, ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii.

Potrivit BNR, această evoluție implică menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, în linie cu previziunile din februarie, inclusiv ca efect al revizuirii recente a datelor statistice privind evoluția PIB în cursul anilor 2020 și 2021.

Se reconfirmă, totodată, scăderea dinamicii anuale a PIB la 2,4% în trimestrul IV 2021, de la 6,9% în precedentele trei luni, pe seama slăbirii considerabile a ritmului absorbției interne. În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la avansul PIB, în condițiile în care scăderea dinamicii anuale a volumului importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a volumului exporturilor.

Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre variația prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor.

Deficitul de cont curent și-a mărit însă substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării balanței veniturilor secundare, ponderea acestuia în PIB majorându-se astfel la 7,0% pe ansamblul anului 2021, de la 5,0% în 2020.

Probleme pentru economie în trimestrul doi

Cele mai recente date și analize indică o reaccelerare ușoară a creșterii economiei în trimestrul I 2022, urmată însă de o cvasi-stagnare în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Evoluția PIB din trimestrul I implică totuși o descreștere ușoară a dinamicii lui anuale și în acest interval, pe fondul continuării manifestării unui efect de bază, după cum arată și indicatorii cu frecvență ridicată.

Menținerea cvasi-constantă a ritmului anual de creștere a comerțului cu amănuntul și a celui auto-moto în intervalul ianuarie-februarie a fost acompaniată de scăderea puternică a acestuia pe segmentul serviciilor prestate populației. Dinamica anuală a producției industriale a s-a mărit totuși ușor, revenind astfel în teritoriul pozitiv, iar volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali.

Majorarea ceva mai pronunțată consemnată pe ansamblul celor două luni de variația anuală a importurilor de bunuri și servicii în raport cu cea a exporturilor reflectă cu precădere efectul nefavorabil al evoluțiilor prețurilor externe.

Rata șomajului rămâne constantă

Potrivit analizei BNR, efectivul salariaților din economie și-a prelungit ascensiunea ușoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor evoluții neuniforme la nivel sectorial. Rata șomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice și semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.

Deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat însă creșterea, inclusiv în debutul trimestrului II, rămânând totuși semnificativ sub vârful din anii pre-pandemie, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat în aprilie, mai ales în comerț și servicii, probabil și ca urmare a ridicării restricțiilor de mobilitate, dar mai modest în industrie, inclusiv în contextul efectelor și incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.