În ultimii zece ani, peste 1.300 de mărci românești au fost înregistrate la OSIM de primii 10 proprietari de branduri din România, potrivit unei analize realizate de Asociația Brand Defender de Apărare a Titularilor de Drepturi de Proprietate Intelectuală.
Radu Bozocea, partener la Weizmann Ariana & Partners, agenția de proprietate intelectuală din România care reprezintă cele mai multe companii naționale pentru înregistrarea de mărci, ne-a oferit mai multe detalii despre peisajul mărcilor înregistrate în România și despre viitorul brandurilor românești pe plan local și internațional.
Gradul de conștientizare a crescut foarte mult dar el variază în funcție de industrie, mărimea companiei și nivelul de expunere pe piață.
Trebuie să fac și o mențiune necesară dacă vorbim de conștientizare și model de responsabilitate: Banca Națională a României: este cel mai activ și constant deponent de drepturi de proprietate intelectuală în ceea ce privește înregistrarea desenelor și modelelor industriale. Cred că nu există emisiune de monede aniversare de exemplu care să nu fie protejată în mod corect anterior apariției pe piață.
Revenind la concluzii, în industrii precum tehnologie, banking, modă, farmaceutică sau alimentară, înregistrarea mărcilor este considerată crucială, în timp ce în alte sectoare există încă o conștientizare mai scăzută.
Companiile, în special cele noi sau mici, încep să înțeleagă mai bine importanța înregistrării mărcilor și a protejării proprietății intelectuale bazată mai ales pe creșterea accesului la informații despre procedurile de înregistrare a mărcilor și despre importanța protejării proprietății intelectuale prin intermediul resurselor online și a seminariilor organizate de agențiile specializate.
Înregistrarea mărcilor este văzută din ce în ce mai mult ca o investiție esențială pentru protejarea și consolidarea identității și valorii brandului unei companii.
Față de perioada anterioară mult mai multe companii își dedică resurse pentru a înțelege și a acționa în vederea protejării proprietății intelectuale.
Sigur că da! Dacă în 2013 la EUIPO au fost depuse doar 462 de mărci, în anul 2023 au fost depuse 1.657, deci evoluția este evidentă.
Neînregistrarea mărcilor prezintă riscuri semnificative pentru o afacere, iar companiile care au avut experiențe anterioare cu infracțiuni de proprietate intelectuală, directe sau semnalate în mass-media sunt mai conștiente de importanța protejării mărcilor lor, iar neînregistrarea mărcii poate genera costuri ulterioare mari.
Cred că un exemplu ar fi de ajutor aici: cazul salamului săsesc unde cei de Campofrio au folosit un brand pe care Cris-Tim nu l-a înregistrat la timp. „Oricine vine să pescuiască în balta ta, care e bogată în pește prinde și el pește”, spunea atunci Ovidiu Wencz, directorul general de la Campofrio, recunoscând totodată că ar trebui sa îi dea o bere lui Radu Timiș, președintele Cris-Tim.
Deci, evident că mereu concurența exploatează orice scăpare, neglijență sau slăbiciune a unei echipe de conducere.
Dacă spunem Carpați, Snagov sau Plugarul vorbim de branduri care au o valoare mare chiar și după ce firma care le-a creat a dispărut.
Înregistrarea unei mărci reprezintă un angajament pe termen lung al unei companii sau al unui proprietar de afaceri față de clienți sau terți dar și față de dezvoltarea, protejarea și consolidarea identității și valorii brandului său în timp. Este pasul care demonstrează o viziune strategică pentru viitorul afacerii.
Doar prin înregistrarea mărcilor se certifică reputația unei companii, marca înregistrată adaugă credibilitate și valoare, contribuie la protejarea și promovarea identității și a calității produselor sau serviciilor acelei mărci.
Și bineînțeles că există beneficii imediate după obținerea certificatului de înregistrare:
România are legi solide în ceea ce privește protecția mărcilor mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană (UE), eveniment care a avut un impact semnificativ asupra reglementărilor și practicilor în domeniul proprietății intelectuale.
Standardele europene și finanțările disponibile prin diverse programe ale UE au încurajat inovarea și creativitatea în România, determinând companiile și creatorii să investească mai mult în crearea de branduri, dezvoltare și protecție a proprietății intelectuale.
Dacă ar fi însă se menționăm și ceea ce membrii noștri ar considera că se poate îmbunătăți:
Prin intermediul nostru, membrii beneficiază în primul rând de resurse colective sau colaborative pentru a reduce costurile asociate cu protejarea și apărarea mărcilor mai ales prin acorduri sau parteneriate care facilitează procesul de protejare la costuri mai mici pentru membrii asociației.
Urmărim piața fizică dar și cea online pentru a monitoriza brandurile membrilor împreună cu jandarmeria și poliția.
În plus membrii beneficiază de reprezentare colectivă în fața autorităților sau organismelor de reglementare în ceea ce privește legile și reglementările privind proprietatea intelectuală.
Asociația Brand Defender oferă o platformă pentru networking la nivel internațional, permițând membrilor să interacționeze cu alți profesioniști sau experți în domeniul proprietății intelectuale din diferite țări pentru a primi informații valoroase și suport pentru protejarea mărcilor în diferite piețe.
Prin intermediul asociației au acces la resurse legale și la experți specializați în proprietate intelectuală la nivel global. Aceste resurse ajută membrii să navigheze prin procedurile complexe și diferitele cerințe din fiecare țară în parte.
Foarte surprinzătoare! Ca și număr evoluția este clară dar se va accentua adaptabilitatea și capacitatea de rezistență la schimbările din piață.
Se pot vedea trei direcții sau tendințe pentru perioada imediat următoare:
Este important de menționat că evoluția brandurilor românești depinde de contextul economic, social și politic, precum și de schimbările globale care ar putea influența comportamentul consumatorilor și mediul de afaceri.
Astfel capacitatea de a se adapta la schimbările din piață vor fi esențiale pentru succesul și evoluția brandurilor românești în perioada următoare.
Numărul tranzacțiilor realizate prin canalele Băncii Transilvania – cu cardurile BT și la POS-urile băncii – a ajuns la maxim…
A 14-a ediție de Black Friday la eMAG a stabilit noi recorduri, când peste 647.000 de clienți au comandat 3,2…
Cea de-a 14-a ediție de Black Friday la eMAG a depășit toate estimările. Până la ora 19:30, 566.000 de clienți…
Hidroconstrucția, cel mai mare antreprenor român în domeniul construcțiilor hidroenergetice, anunță că se indreaptă pe drumul spre redresare prin definirea…
PayU GPO România, unul din principalii procesatori de plăți online a organizat și anul acesta, de Black Friday, un eveniment…
După primele trei ore de la startul celui mai mare Black Friday de până acum din cei 14 ani de…