Să-mi definesc misiune, viziune și valori pentru mine, personal? N-o fi asta o modă corporatistă lipsită de sens? În primul rând, nu e o modă, n-am auzit pe la noi vorbindu-se despre acest subiect (în timp ce, la o simplă căutare, aflăm că există un ghid pentru asta pe cel mai mare site de joburi din lume). În al doilea rând, nu cred că este lipsită de sens. Cred că putem, cu puțină introspecție, un pix și o hârtie, să ne construim un instrument valoros de decizie, o busolă care ne poate ajuta să navigăm printre dileme mici (cum îmi aloc azi timpul?) sau mari (să încep sau să închei un parteneriat sau un proiect?).
Relația dintre identitate și decizii este circulară: felul cum ne vedem pe noi înșine influențează ceea ce decidem, iar ceea ce decidem croiește treptat ceea ce suntem. Pentru că te consideri un partener serios de business (identitate), îți onorezi întotdeauna bine și la timp contractele (decizie). Și, invers, acceptând în mod repetat invitația de a îi sfătui pe cei aflați la început de drum (decizie), devii, aristotelian, un bun mentor (identitate). Identitatea este pur subiectivă (este felul cum mă văd eu pe mine însumi) și foarte fluidă (percepția despre sine ni se schimbă continuu în funcție de experiențe și aspirații).
De multe ori, atunci când ajungem să ne vedem pe noi înșine atât ca proiect, cât și ca manager de proiect, luăm hățurile vieții în mâini și începem o călătorie conștientă de autotransformare. Asta înseamnă, de fapt, să lucrăm activ la propria noastră identitate. Înseamnă să alegem în mod conștient cine să nu mai fim, printr-un proces de identity undoing – am întâlnit, de exemplu, mulți manageri care și-au dat seama că sunt micromanageri și au decis activ să nu mai fie. Înseamnă, de asemenea, să muncim conștient la cine vrem să devenim, într-un efort de identity work – cele mai de impact proiecte personale sunt acelea care îmbină un obiectiv pragmatic (vreau să fac un Executive MBA) cu unul identitar (vreau să devin un leader mai bun). Aceste procese de șlefuire a propriei identități sunt strâns legate de cum luăm decizii: profesorul suedez Mats Alvesson, expert în identitate managerială, vede identitatea ca pe un efort, și anume efortul nostru continuu de a răspunde la perechea de întrebări: Cine sunt? și Cum ar trebui să acționez?
Ce fac, însă, atunci când cine sunt nu mă lămurește cum ar trebui să acționez? Când nu îmi spune clar cum să iau decizia la care tot rumeg: Să schimb cariera? Să schimb orașul sau țara? Să mă apuc de proiectul nou care mă fascinează, dar mă și sperie? Scriam recent în Biz că, atunci când cine suntem acum nu ne ghidează în decizia copleșitoare pe care trebuie să o luăm, trebuie să ne uităm în viitor, la cine vrem să devenim. Scriam că, atunci când ezităm între două sau mai multe căi în viață, ar fi bine să nu facem un calcul de costuri și beneficii, ci mai degrabă să ne luăm drept criteriu principal răspunsul la trei întrebări: Cine sunt eu? Cine vreau să devin? Și despre ce vreau să fie viața mea? Dacă, de exemplu am încercat și mi se pare că sunt bun la coaching, că asta mă face fericit, îmi dă sens și se aliniază perfect cu cine ce vreau să devin și cu ce vreau să dau mai departe, atunci probabil mi-ar fi mai bine să-mi vând sau închid firma de IT și să mă dedic coachingului. Chiar dacă din punct de vedere financiar această opțiune apare clar inferioară.
Problema, însă, este că Cine vreau să devin? și Despre ce vreau să fie viața mea? nu sunt întrebări la care se răspunde ușor. Încercați să răspundeți acum, cu câte o propoziție, la fiecare întrebare. Dacă ați reușit, felicitări! Înseamnă că aveți des conversații pline de sens cu voi înșivă. Dacă nu, nu-i grav. Vestea bună este că, dacă investim un pic de timp și atenție, putem obține un instrument prețios de luat decizii.
Dar, mai întâi, o analogie (pentru că analogiile sunt cel mai elegant fel de a argumenta): este o modă ca orice organizație să aibă misiune, viziune și valori. Majoritatea companiilor bifează asta fără să îi dea vreun sens, doar pentru că trebuie. Sau pentru că dă bine. Sau pentru că toți ceilalți au. Știu firme la care acest trio, misiune-viziune-valori, este desprins parcă din comedia Teambuilding. Nimeni din firmă nu știe care e diferența între astea trei, care sunt ele, de unde au pogorât sau la ce folosesc. Dar sigur se găsesc pe undeva, pe site.
În organizațiile luminate, însă, misiunea, viziunea și valorile sunt distilate prin exerciții comune și, odată formulate, ajută clar atât firma, în dileme legate de strategie, cât și pe fiecare angajat în parte, în alegeri legate de job. Dacă nu se întâmplă așa la voi, vă recomand din inimă să vi le definiți, în echipă. Și dacă misiunea, viziunea și valorile care vă rezultă diferă de cele de pe site, trimise de la centru, veți ști ce aveți de făcut. Trebuie doar să mai citiți o dată ce v-a ieșit.
Dacă acest mecanism de decizie funcționează la nivel de organizație, vă va fi de folos și echivalentul său la nivel personal. Vă va ajuta să decideți cum vă împărțiți timpul și cum interacționați cu ceilalți. Vă va ilumina dilemele de acasă și de la serviciu și vă va ajuta să ziceți nu proiectelor și sarcinilor care nu se aliniază cu țelurile pe termen lung. Pe care tocmai le-ați pus pe hârtie. Aș începe în acest articol prin definirea misiunii personale, lăsând viziunea și valorile pentru articole viitoare.
Cam cum ar arăta un mission statement personal? Pentru Richard Branson, fondatorul Virgin, este “Să mă distrez în călătoria mea prin viață și să învăț din greșeli,” iar pentru scriitoarea Maya Angelou este “Nu doar să supraviețuiesc, dar să prosper și să cresc; și să fac asta cu ceva pasiune, ceva compasiune, ceva umor și ceva stil.”
Încercăm și noi? Mai întâi, luați-vă un interlocutor. Un prieten apropiat, un partener, un coleg sau un coach (pentru care cred că ghidarea acestui exercițiu face parte din job description). În lipsa cuiva cu care să vorbiți, interlocutorul poate fi, cu succes, ChatGPT. Nu glumesc! Sau pur și simplu o foaie de jurnal sau un document deschis pe laptop. Apoi, încercați să sintetizați în 1-2 propoziții cine vreți să deveniți și despre ce vreți să fie viața voastră. Misiunea poate fi cu focus pe sine, ca în exemplele de mai sus, sau poate fi orientată altruist, spre un scop înalt, pe modelul “Vreau să îmi folosesc (…) pentru a ajuta pe (…) să (…).”
Iar apoi, după ce ați scris-o, testați-o. Gândiți-vă la o dilemă care vă muncește și vedeți dacă, citind ce ați scris, vi se arată ce ar trebui să alegeți. Și încă ceva important: odată scrisă, nu înseamnă că nu o puteți revizita, ajusta, sau chiar schimba. Succes!
Radu Atanasiu este decan asociat la Bucharest International School of Management, autorul cărții Critical Thinking for Managers și al podcastului MindArchitect #DeciziiCuCap. Înscrierile pentru cohorta 14 de Executive MBA la BISM sunt deschise.
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 378 (6 noiembrie – 6 decembrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Lockheed Martin și compania românească Sinteza S.A. au semnat astăzi o scrisoare de intenție pentru licențierea producției de electrolit negativ…
Grupul DIGI a demarat campania „Fiecare copac, o schimbare”, primul proiect de împădurire al companiei, derulat în colaborare cu Asociația…
Jason Silva este speaker, futurist, storyteller și realizator de film, dar cel mai cunoscut este pentru rolul de prezentator al…
Mai mult de un sfert (27,51%) dintre respondenții unui sondaj realizat la solicitarea Ariston România plănuiesc să achiziționeze o pompă…
Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International (Rompetrol), a înregistrat, în primele 9 luni din 2024, o cifră de…
Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă un împrumut de 200 de milioane de euro distribuitorului român de energie Delgaz Grid…