Provocarile și beneficiile remote work în contextul crizei coronavirus

Provocarile și beneficiile remote work în contextul crizei coronavirus

Criza coronavirus și-a pus amprenta rapid și dramatic și asupra pieței muncii. În acest context, munca de acasă, inițial implementată în zonele afectate și ulterior în mai toate companiile, se transformă dintr-un privilegiu într-o necesitate.

De Corina Diaconu

De la declansarea crizei Covid-19, tot mai multe companii au ales ca variantă de lucru fie munca de acasă (work from home) fie de la distanță (remote work), un concept care în România este încă la început de drum și cumva în testare. Dacă înainte de noua criză, specialiștii dezbăteau subiectul muncii prin mijloace alternative, căutând implicații, avantaje și dezavantaje, pentru angajați și angajatori, iată că suntem cumva puși în fața faptului împlinit. Am lansat, de nevoie, în piață, un “prototip” care nu a trecut încă toate testele, dar pe care suntem nevoiți să îl gestionăm așa cum este. Cu această ocazie ne vom descoperi cu toții noi abilități și vom exersa moduri diferite de desfășurare a activității, ieșind cu totul din zonele noastre de confort. Am putea încadra acest lucru în categoria puținelor aspecte pozitive ale acestei situații. Deși consider că am reacționat destul de repede și ne-am conformat indicațiilor autorităților, ne lipsește tuturor interacțiunea umană, așa cum copiilor, deși pare paradoxal și exagerat pentru unii, le lipsește școala, cu procesul ei de învățare, cu relaționarea cu colegii, cu provocări și dificultăți. Să nu uităm că oricât de mult ne ajută tehnologia și toate facilitățile ei suntem, prin definiție, ființe sociale, care au nevoie să relaționeze și nu ne simțim deloc bine să acționăm solitar. Până la urmă așa apare progresul, din interacțiunea oamenilor, din energia lor pozitivă, din ideile inovatoare cu care aceștia vin, din schimburile de experiență și din munca în echipă. Toate acestea formează un melanj care duce către dezvoltare și evoluție.

Este clar că ne vom adapta noului context, că vrem sau nu. Vom asista, ca și la criza precedentă (deși cu implicații mult mai mari acum) la repoziționări de business, concedieri, închideri sau restrângeri de activitate, însă ne vom reveni pentru că nu avem altă soluție. Cred că factorul cheie este timpul: depinde cât de repede ne vom reveni. Este recomandat ca managerii să ia și alte decizii decât cele de suspendare temporară a activității și trimiterea oamenilor în șomaj tehnic și să găsească soluții pentru a ne relua activitatea, cu modul ei de desfășurare actual. Este important să mai avem la ce reveni pentru că, deși pe termen scurt, suspendările de activitate și șomajul tehnic, pot fi o soluție (impusă pentru unii), pe termen lung, vor cauza foarte mult mai ales că activitățile economice sunt interdependente. O criză în automotive nu îl afectează doar pe producătorul de mașini ci și pe toți furnizorii de piese, materiale și materie primă cu care el lucrează. Se ajunge astfel ca, de la o companie în dificultate, să avem un întreg sector în criză.

În ceea ce-i privește pe manageri, ei vor avea parte de cele mai mari provocări și în găsirea de soluții prin care să ducă businessurile mai departe, dar și în gestionarea unor echipe care activează remote, având în grijă permanent asigurarea productivității dar și păstrarea unui nivel ridicat de motivare și commitment.

Corina Diaconu este Managing Director la firma de recrutare, executive search și consultanță în resurse umane, ABC Human Capital