Protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului, votată în unanimitate de Senat

Protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului, votată în unanimitate de Senat

Propunerea legislativă referitoare la protejarea pădurilor din jurul capitalei, depusă în parlament de către platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”, a fost adoptată astăzi de Senat cu unanimitate de voturi.

Din cei 106 de senatori prezenți, 105 au votat pentru, nu au existat voturi împotrivă, nu a fost nicio abținere și doar o singură persoană a ales să nu voteze. În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul capitalei, zeci de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice adunate sub umbrela platformei „Împreună pentru Centura Verde”, au transmis către Parlament, pe 12 aprilie 2023, propunerea legislativă ce presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului.

Proiectul constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (Reper). Propunerea legislativă se bucură de co-inițiatori și de la alte partide, printre ei aflându-se: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (PNL), fostul ministru a mediului Tanczos Barna (UDMR, susținător al proiectului încă din timpul mandatului său), ministrul justiției, Alina Gorghiu (PNL, din postura de președintă a Senatului, una dintre cele mai active susținătoare ale proiectului), Cristian Niculescu Țâgârlaș (PNL), Robert Cazanciuc (PSD) și Laura Moagher (PSD). Propunerea legislativă își va urma acum parcursul la Camera Deputaților, forul decizional. De asemenea, promulgarea legii va constitui și punctul de plecare al unui proiect pentru crearea de centuri verzi și în restul țării.

Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă acum nu îl tratăm cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit. Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești. Printre ambasadorii platformei se numără Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Carmen Uscatu sau Marta Ușurelu.

„Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta a presupus și încă presupune “deschiderea ochilor” tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru aer curat și viitor. Astăzi, în Senat, a fost unanimitate. Toate partidele au votat pentru. Mă înclin și le sunt recunoscător tuturor. Locuitorii din București și Ilfov așteaptă acum votul pozitiv și de la Camera Deputaților.” Citat Florin Stoican: „Pădurile periurbane ne aduc tuturor beneficii uriașe. Această lege va permite conservarea lor, accesul publicului pentru a beneficia de serviciile lor multiple și intervenția pentru reconstrucție ecologică, unde și când este cazul. Inițiativa Centurii Verzi are astfel și rolul de a-i aduce împreună pe toți actorii din societate, de la societatea civilă la mediul politicoadministrativ, de la mediul academic și de cercetare, la cel de business.”

Alex Găvan, alpinist și unul dintre inițiatorii platformei

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani: Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro. Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem, potrivit legii. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.

Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor. Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”. Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale. Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul marilor aglomerări urbane.

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit. Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.

După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră.

Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.