Protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului avizată de comisia juridică din Camera Deputaților

După ce în vară Senatul a votat o lege pentru protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului, acum legea este dezbătută în Camera Deputaților, care este for decizional. Astăzi comisia juridică din Camera Deputaților a avizat favorabil această lege, urmând ca ea să între în discuțiile din plen și votată.

Împreună pentru Centura Verde, proiectul de protejare al pădurilor din jurul Bucureștiului

Proiectul constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu (USR) și Oana Cambera (Reper). Propunerea legislativă se bucură de co-inițiatori și de la alte partide, printre ei aflându-se: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (PNL), fostul ministru a mediului Tanczos Barna (UDMR, susținător al proiectului încă din timpul mandatului său), ministrul justiției, Alina Gorghiu (PNL, din postura de președintă a Senatului, una dintre cele mai active susținătoare ale proiectului), Cristian Niculescu Țâgârlaș (PNL), Robert Cazanciuc (PSD) și Laura Moagher (PSD). Propunerea legislativă își va urma acum parcursul la Camera Deputaților, forul decizional. De asemenea, promulgarea legii va constitui și punctul de plecare al unui proiect pentru crearea de centuri verzi și în restul țării.

Alex Găvan, unul din inițiatorii acestui proiect și aprig susținător al Centurii Verzi a postat pe Facebook despre avizul favorabil al Comisiei Juridice.

Protejarea pădurilor din jurul Bucureștilor pentru sănătatea și bucuria noastră, a tuturor, a intrat în linie dreaptă. După votarea în vară, cu unanimitate, de către Senatul României, a proiectului nostru de lege, cu 105 voturi pentru din 105 exprimate, astăzi, comisia juridică a Camerei Deputaților a dat aviz favorabil, tot cu unanimitate de voturi.
Am reușit să aducem împreună oameni de bine din USR, Reper (partide cu care am și depus textul inițial al proiectului), cât și din PNL, PSD și UDMR. Avem, în acest moment, nu mai puțin de 65 de parlamentari drept co-inițiatori ai legii.
Poate că nu întâmplător, consensul de astăzi a fost exprimat într-o sală numită Mihai Viteazul.
Centura Verde București-Ilfov, a cărei piatră de temelie este acestă lege, este mai degrabă un proiect de sănătate publică care are ca parte semnificativă din soluție și o componentă de mediu, decât un proiect strict de mediu.
Mă înclin cu recunoștință înaintea tuturor și desigur, vă rog și vă îndemn să semnați petiția pentru aer curat și viitor.

Centura Verde a Bucureștiului crește speranța de viață

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani: Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro. Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem, potrivit legii. După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București.

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru biodiversitate, de neprețuit. Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov.

După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea vieții în oraș și în zona metropolitană. Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră.

Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă acum nu îl tratăm cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic, ecologic și etic înmiit.

Inițiatorii platformei sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești.

Partenerii platformei: WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația Comunitară București.