Profil de Antreprenor 2024: Rezilient, dornic de creștere și inovație, dar cu nevoie de resurse financiare, mentorat și suport tehnologic

Profil de Antreprenor 2024: Rezilient, dornic de creștere și inovație, dar cu nevoie de resurse financiare, mentorat și suport tehnologic

Ultimii 30 de ani au adus schimbări importante în profilul antreprenorului român, dar și în răspândirea geografică a economiei antreprenoriale din țara noastră, dar în continuare zona urbană este cu câțiva pași înaintea celei rurale, potrivit studiului „Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România”, realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România.

În ultimele trei decenii, România a înregistrat o creștere majoră a numărului de businessuri private, iar față de 2009 avem cu 58% mai multe entități economice.

Profilul antreprenorului român în 2024

Pentru a realiza profilul antreprenorului român, studiul a fost realizat pe baza unui sondaj dedicat care folosește un set de întrebări ajustate pe baza răspunsurilor din 2023. În acest scop, s-a aplicat o selecție, pornind de la baza de date a Ministerului Finanțelor pentru companiile cu cel puțin un angajat și o cifră de afaceri de minimum 10.000 de lei. Populația analizată numără aproximativ 475.000 de companii, iar eșantionul de 330 de chestionare completate online prin Typeform reflectă cu acuratețe nevoile-cheie ale antreprenorilor din targetul vizat.

Eșantionul oferă o acuratețe mai puternică pentru segmente specifice ale ecosistemului antreprenorial, precum comunitățile de antreprenori la început de drum sau în curs de consolidare. În același timp, acesta poate fi considerat reprezentativ, în limitele metodologice, și pentru populația de companii selectate, asigurând un interval de încredere de 95% și o marjă de eroare de ±5,4%.

Majoritatea respondenților se încadrează în grupa de vârstă 35-44 de ani (aproape 44%), urmată de cei din intervalul 25-34 de ani (aproximativ 24%). Tinerii din grupa 25-34 de ani sunt dornici să înceapă afaceri, ceea ce indică o creștere a interesului pentru antreprenoriat în rândul acestora.

Cele două grupe de vârstă au un procent ridicat de antreprenori cu două sau mai multe afaceri, subliniind faptul că experiența acumulată în primii ani de carieră este adesea valorificată în lansarea unor noi inițiative de afaceri.

De asemenea, 50,61% dintre respondenți au absolvit un program de masterat, urmat de 38,48% care au finalizat studiile universitare de licență, ceea ce sugerează că antreprenorii pun un accent semnificativ pe educația superioară. Peste jumătate (52,42%) dintre respondenți au indicat că echipa lor de fondatori avea experiență prealabilă în industria în care activează, subliniind importanța cunoașterii sectorului. Majoritatea antreprenorilor provin din corporații (38,18%) și companii mici (34,55%), sugerând că aceștia au dobândit abilități valoroase înainte de a lansa propriile afaceri.

Raportul „Profil de antreprenor 2024” arată că antreprenorii din România sunt rezilienți, dornici de creștere și inovație, dar au nevoie de mai multe resurse financiare, mentorat și suport tehnologic pentru a-și atinge potențialul maxim. Accesul la piețe externe, creșterea bazei de clienți și adoptarea tehnologiilor avansate sunt factori critici care ar putea accelera succesul acestora. Totuși, pentru ca aceste elemente să devină realitate, este necesară o îmbunătățire a ecosistemului antreprenorial, cu un acces mai facil la finanțare și suport educațional continuu.

Potențial de creștere

Peste jumătate (54%) dintre companiile antreprenoriale au raportat o creștere a veniturilor în 2024, ceea ce arată un ritm de evoluție pozitiv, dar nu egal pentru toate afacerile. Economia românească are în continuare un important potențial de expansiune, dar și nevoie de strategii personalizate pentru sectoare și regiuni care întâmpină mai multe provocări.

Reziliență în fața provocărilor

În pofida obstacolelor, peste 30% dintre companii au reușit să mențină venituri stabile, sugerând capacitatea antreprenorilor de a se adapta și a răspunde schimbărilor. Aceasta subliniază reziliența afacerilor românești, un indicator esențial pentru creșterea stabilă pe termen lung.

Digitalizarea este incompletă

Deși tehnologia este recunoscută drept un element cheie pentru creștere, aproape 50% dintre afaceri încă utilizează digitalizarea la un nivel moderat sau scăzut. Această disparitate arată că multe companii nu și-au valorificat pe deplin potențialul tehnologic, rămânând o mare oportunitate neexplorată pentru extinderea pieței și îmbunătățirea eficienței.

Acces dificil la resurse și investiții

Mulți antreprenori întâmpină dificultăți în obținerea de investiții și finanțare externă, rămânând dependenți de fondurile proprii pentru susținerea afacerilor. Lipsa accesului la capital și la clienți limitează creșterea și împiedică scalabilitatea și extinderea internațională, priorități vitale pentru o economie competitivă.

„Viziunea strategică, curajul de a privi către viitor, flexibilitatea și adaptarea rapidă la schimbări sunt puncte-cheie pentru succesul companiilor. Antreprenorii care au aceste calități vor găsi mai ușor un partener de nădejde în zona bancară. O bancă nu vine doar cu bani, ci și cu accesul la knowledge și la o rețea internațională extinsă, care poate ajuta companiile să crească sustenabil.”

Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România

Conform studiului, majoritatea companiilor vizează piața națională (39%). Piețele locale și regionale sunt, de asemenea, importante, însă cu un focus mai scăzut în comparație cu piața națională, astfel că doar 25,5% dintre companiile respondente vizează piețele internaționale.

În aceste condiții, 37,39% dintre respondenți intenționează să se extindă pe piețe externe. UE este principala zonă de referință pentru extindere, fiind menționată de 19,60% dintre respondenți, urmată de SUA (10,30%) și UK (7,97%). Dintre țările europene, Germania (6,31%), Spania (5,65%), Italia (4,32%) și Polonia (3,99%) se numără printre destinațiile preferate.

Cum se finanțează antreprenorii

Majoritatea antreprenorilor se bazează pe fonduri proprii (59,36%) atunci când înființează o afacere, în timp ce alții se bazează pe sprijinul din partea prietenilor și familiei (12,15%) și accesarea de fonduri nerambursabile (10,16%).

Finanțarea bancară este mai puțin utilizată inițial, doar 8,96% dintre companii apelând la aceasta. După înființare, 39,91% dintre antreprenori nu au accesat alte surse de finanțare, dar cei care au făcut-o preferă în continuare fondurile proprii (19,49%) și finanțarea bancară (12,99%).

Florian Neagu, Director al Direcției Stabilitate Financiară din Banca Națională a României (BNR), a arătat că, în România, sursa de finanțare pentru majoritatea companiilor continuă să rămână creditul comercial (31%), urmat de acționari și entitățile afiliate (20%) și abia apoi de creditarea bancară internă (16%).

Cultura organizațională migrează către modele flexibile

Pandemia a accelerat schimbarea culturii organizaționale, cu un interes crescut pentru munca remote și modelele hibride. Aceste schimbări indică dorința antreprenorilor de a implementa structuri flexibile și inovatoare, adaptate nevoilor moderne ale angajaților și provocărilor globale, stabilind o bază pentru un mediu de afaceri mai dinamic și orientat spre colaborare.

Cum se educă și se informează antreprenorii

O mare parte dintre antreprenori a alocat un buget de până în 500 de euro/persoană pentru învățare și dezvoltare în ultimele 12 luni, estimarea fiind ca acest trend să continue și pentru următoarele 12 luni. Majoritatea respondenților petrec între 3 și 5 ore pe săptămână pentru dezvoltare personală. Procentul mare de respondenți (71,52%) care nu alocă un buget lunar pentru informare sugerează că aceștia preferă surse de informare gratuite sau ocazionale. De asemenea, doar 39% dintre respondenți au abonamente la surse de informare periodice.

Cele mai apreciate surse de informare sunt, potrivit studiului, cele care ajută antreprenorii să economisească timp (32,18%), urmate de sursele care oferă inspirație și determină acțiunea (24,22%). Cele mai populare comunități sunt grupurile de antreprenori și antreprenoare (8,12%) / grupurile de pe Facebook (7,92%), ceea ce reflectă o tendință de a căuta sprijin și conexiuni într-un cadru organizat.

Majoritatea respondenților au participat activ la evenimente de business și antreprenoriat în ultimul an. Aproximativ 78,48% au fost prezenți la cel puțin un eveniment, iar 27,88% dintre aceștia au participat la mai mult de cinci evenimente. Cele mai frecventate au fost workshopurile și trainingurile pentru antreprenori, la care a participat 43,34% dintre respondenți.

Participarea la programele de antreprenoriat a fost percepută ca fiind de mare valoare, chiar dacă 19,03% au spus că nu au participat în nici un program.

Principalele nevoi ale antreprenorului român

Studiul citat a mai arătat că, printre cele mai frecvente nevoi se află networkingul și conexiunile în branșă
(12,60%) și expunerea media (12,11%), subliniind importanța vizibilității și a creării de conexiuni profesionale. Urmează rafinarea modelului de business (9,28%), ajutorul pentru accesarea de granturi (8,30%) și zona de mentorat / coaching (7,62%).

Pe partea pozitivă, networkingul (20,20%) a fost cel mai apreciat pentru schimbările aduse afacerilor, urmat de sprijinul din partea familiei și prietenilor (13,33%) și mentoratul (13,23%). Programele educaționale și comunitățile online au fost de asemenea utile, oferind resurse și suport esențial.

Harta antreprenoriatului românesc

O veste îmbucurătoare este că și zona rurală se dezvoltă la capitolul antreprenorial: dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate aici. Totuși, mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în orașe și municipii, din care aproape 19% sunt doar în București.

„Antreprenoriatul românesc se extinde tot mai mult și în afara marilor orașe, deși mediul urban rămâne centrul economic predominant. Există, însă, în continuare un decalaj la nivelul profiturilor generate, deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008.”

Alexandru Ghiță, Head of research, Datable, un proiect de cercetare al Impact Hub Bucharest

Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban. Această diferență subliniază provocările ruralului în transformarea veniturilor în profit net, evidențiind costuri operaționale mai mari și o eficiență mai scăzută decât în urban.

Timp de 30 de ani, economia României s-a concentrat în municipiile mari, dar distribuția recentă a profiturilor arată o tendință de diversificare geografică. Orașele mari, precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, domină încă peisajul economic, însă noile afaceri din alte regiuni au început să contribuie semnificativ. Aceasta subliniază importanța unei economii mai echilibrate regional pentru a atenua disparitățile și a stimula creșterea economică în afara centrelor tradiționale

Concentrarea profitului în București scade treptat, iar alte județe și orașe câștigă teren. Această distribuție mai echilibrată sugerează o economie mai descentralizată și mai puțin dependentă de capitală. Afacerile profitabile se dezvoltă acum și în orașe secundare și în rural, creând noi centre economice și consolidând reziliența la nivel regional. Această tendință arată că potențialul antreprenorial devine tot mai larg răspândit, chiar dacă urbanul rămâne predominant.

Comerțul și construcțiile domină, dar aduc și riscuri

De-a lungul ultimelor decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au dominat veniturile totale, însă profitul net s-a concentrat mai mult în comerțul cu amănuntul, construcții și servicii profesionale. Această distribuție sugerează că, deși anumite sectoare generează volume mari de venituri, doar câteva reușesc să transforme eficient aceste venituri în profit, reflectând diferențe în eficiența operațională și structura costurilor.

Această concentrație a profiturilor într-un număr redus de sectoare aduce, însă, și riscuri semnificative: o eventuală scădere în aceste domenii ar putea destabiliza economia, subliniind importanța unei diversificări strategice pentru a proteja stabilitatea economică în fața șocurilor sectoriale.

România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români, însă pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul „Profil de antreprenor” – o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohtonde la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră pe https://ing.ro/informatii-utile/ing-bank-de-30-de-ani-partener-al-economiei-romanesti.

Foto deschidere: 327518066 © kkssr | Dreamstime.com