Profesorul de viitor utopic

Profesorul de viitor utopic

A lucrat în anii ’80 la cele mai performante companii de tehnologie din Silicon Valley, din 2006 este Associate Vice-President la Georgetown University, dar cariera universitară nu l-a îndepărtat de implicarea în startup-uri. De altfel, l-am întâlnit pe Dan Cautiș în biroul unei companii tech de top românești, al cărei advisor este.

Când revine în România, Prof. Dan Cautiș poate fi găsit (și ascultat) la  cursurile pe care le ține de câțiva ani la Politehnică și ASE, dar și în birourile de la Qualitance, în postura de advisor pe probleme de tehnologie. A plecat din România ca profesor la Politehnica din București și și-a început cariera de inginer în Silicon Valley lucrând la giganți precum Seagate, Maxtor sau Western Digital. “Șansa mea a fost că, atunci când am intrat în mediul industrial IT din Silicon Valley, foarte multe tehnologii care ulterior s-au impus și au schimbat lumea erau la început”, spune Dan Cautiș.

A lucrat de la început în industria de stocare, unde evoluția în zona disk drive a fost extraordinară, în condițiile în care o capacitate de stocare de 40 MB presupunea la acea vreme un echipament mai mare decât o mașină de spălat. “Am fost parte din această generație și am devenit ulterior lider din punct de vedere administrativ, director, VP, lucrând alături de mulți ingineri pentru a perfecționa această tehnologie. Cred că dezvoltarea ulterioară, cu tot ce a presupus în lumea IT, este echivalentă, dacă nu superioară față de ce s-a întâmplat cu sistemul de calcul, cu procesoarele. Evoluția este enormă la storage, și nu mă refer doar la volum, ci și la cost, care a scăzut foarte mult”, adaugă Dan Cautiș.

Silicon Valley, așa cum au putut cons­tata atât studenții români de top, cât și antreprenorii din România care au mers acolo pentru a găsi susținere financiară, este locul ideal pentru tot ce înseamnă reușită ca startup. Pe lângă universități foarte puternice (Berkeley, Stanford, Santa Clara), Silicon Valley este o com­binație remarcabilă între antreprenoriat și startup-uri, dar aceasta nu este legată numai de partea tehnologică sau științifică. “Noutatea pe care au adus‑o ei este prezența capitalului privat de risc, mai exact foști antreprenori cu fonduri, dornici să investească, să susțină o idee la început. Altfel, marea majoritate a startup-urilor nu ar reuși. Într-adevăr, este un model destul de riscant. Acum este perfecționat, dar cu 40 de ani în urmă, situația era cu totul alta. A fost unul dintre primele medii din lume unde acest experiment de laborator a reușit să se impună pe piață”, caracterizează prof. Cautiș zona de startup.

Unde ne duci, AI?

Chiar dacă provine dintr-un mediu industrial IT de top, pregătirea universitară îl face pe Dan Cautiș să privească uluitoarele progrese din domeniul tehnologic și în special partea de inteligență artificială cu o reținere marcată de interogații cu substrat filosofic și etic. O parte din acestea se regăsesc în unul din cursurile pe care le susține în SUA, acela legat de trans­umanism și AI. Transumanismul se bazează pe trei idei diferite: robotică și inteligență artificială (hardware și software), genetică și nanotehnologie. “Părerea mea este că transumanismul nu este un produs al tehnologiei din ultimii ani, eu cred că este un subiect de la începutul omenirii, pentru că omul tot timpul și-a dorit să își depășească condiția”, spune Cautiș. Acesta adaugă că subiectul a fost revigorat la începutul secolului XX, fiind conectat cu ideea de progres prin tehnologie. Ulterior, după inventarea computerelor și cu toată explozia tehnologică, a apărut și s-a impus tehnoutopianismul. “Sunt idei care te fură: nu numai că putem trăi mai mult, ci chiar indefinit, cu ajutorul tehnologiei, și putem deveni supraoameni, postoameni. Toate aceste idei au însă implicații etice enorme și extrem de interesante, sunt idei care se bazează pe presupoziții filosofice și nimeni nu vrea să le discute”, explică prof. Cautiș.

De la cool  la Second Life

Chiar dacă o serie de intelectuali de marcă au tras un semnal de alarmă în ceea ce privește ideile postulate de transumanism, astfel de lucruri nu aveau cum să nu prindă în societatea digitalizată de azi, și nu doar în Silicon Valley. Dan Cautiș consideră că sunt trei motive pentru care transumanismul are atât de mulți adepți. În primul rând, pentru că este ceva cool, legat de tehnologie. “Ce era acum 200 de ani cool? Știința care începuse să se dezvolte extraordinar (puterea aburului, apoi electricitatea). Atunci era revoluția industrială, acum suntem în revoluția informatică”, spune Dan Cautiș. În al doilea rând, oamenii cred că pot împlini niște visuri ale umanității care păreau nerealizabile. “Cei mai mulți oameni urăsc corpul pentru că îmbătrânește. Cumva, transumanismul vine și îți spune că poți scăpa de corp. Aici avem de-a face cu partea în care ne încărcăm, ne descărcăm mintea pe computer (unload/upload) și putem trăi veșnic”, arată profesorul de la Georgetown University. Și, în al treilea rând, începând cu iluminismul în special, societatea occidentală a devenit tot mai seculară, mai puțin religioasă. “Omenirea are nevoie de un spațiu sacru, pentru o rațiune sau alta. Iar pentru cei care nu sunt credincioși, care e totuși spațiul sacru? Vă răspund prin exemplul unui joc video: Second Life. În fața computerului, oamenii își creează o altă lume, un avatar, într-un spațiu care este sacru, în care au pu­teri de altă natură. Faptul că s-a extins rapid, precum focul în preerie, explică cât de mulți oameni au nevoie de lucrul ăsta. Eu numesc asta la curs Apocalyptic AI”, spune prof. Cautiș.

Graalul algoritmilor AI

Dincolo de literatura din domeniu, de diverse dezbateri pe această temă, companiile de tehnologie lucrează intens la proiecte bazate pe AI, cu diverse forme de evoluție, că e vorba de IBM, Google, startup-uri sau de tehnologii care “mișcă” gadget-uri de pe piață, de la cele mai puternice smartphone-uri la echipamente de smart home. inteligența artificială a trecut prin mai multe faze până în prezent. Primii pași au fost făcuți odată cu inventarea computerului, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. “Toată lumea era fericită prin progresele umitoare realizate, doar că în anii ’70 s-a intrat într-un blocaj, pentru că au făcut promisiuni mai mult decât au putut să dezvolte, din mai multe rațiuni. Dar totul a fost salvat de ceva nou: machine learning. Acești algoritmi au salvat AI printr-o nouă modalitate, o schimbare de paradigmă, care a oferit o sumedenie de rezultate noi”, arată Dan Cautiș.

Toate marile companii au utilizat cu succes algoritmii de machine learning pentru că a apărut combinația dintre aplicații și interacțiune socială. Cu bune rezultate, multe dintre ele, dar și periculoase în același timp. Sunt soluții foarte sofisticate din punct de vedere matematic și, spre deosebire de ce se întâmpla înainte, acum pot fi aplicate, pentru că între timp s-au dezvoltat foarte mult și capacitățile hardware. Prof. Dan Cautiș consideră însă că toate aceste aplicații sunt specializate. Adepții transumanismului, ai tehnoutopianismului, se află în căutarea “Sfântului Graal” al inteligenței artificiale, care este Artificial General Intelligence. “Dacă deschid o aplicație de transcriere de pe smartphone și îi cer să îmi aducă un pahar de apă, nu este capabilă de așa ceva. Pe când mintea umană poate să împlinească cererea. Iar pentru asta eu cred că suntem foarte departe, deși adepții acestor ideologii sunt de altă părere”, explică Dan Cautiș.

Foto: Vali Mirea

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 336. Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.