Profesoară la Berkeley, antreprenoare în Silicon Valley

Profesoară la Berkeley, antreprenoare în Silicon Valley

Reading Time: 5 minute

Coordonează 600 de studenți și are  specializare în computer science și cybersecurity la Berkeley, universitatea americană de prestigiu internațional la care a venit după ce a obținut doctoratul la MIT. În afara catedrei, Raluca Ada Popa este CTO al unei companii tech, pe care a fondat-o pe baza lucrării de doctorat, și dorește să investească și în startup-uri de tehnologie din România.

 Ce este mai dificil: să obții un doctorat la MIT sau să predai la Berkeley?

La Berkeley, munca mea principală este cer­cetarea: să îndrum studenții mei la doctorat și să îmi conduc laboratorul cu succes. Predatul în sine, deși este o componentă importantă a muncii mele, nu este dificil și petrec mai puțin timp pentru predat decât cu grupul meu de cercetare. Cercetarea cere să rezolvăm pro­bleme ale căror soluții nu sunt cunoscute. Între un doctorat la MIT (Massachusetts Institute of Technology) și a îndruma grupul meu de cercetare la Berkeley, nu aș putea spune ce este mai dificil. Dar cu siguranță a doua cate­gorie reprezintă o responsabilitate mai mare.

 De ce nu ai rămas la MIT?

M-a atras Silicon Valley din cauza energiei formidabile pe care o are în domeniul informaticii. Berkeley și MIT sunt ambele numărul unu în informatică, dar Berkeley are avantajul de a fi în Silicon Valley. Ambele universități sunt foarte puternice în cercetare și în impactul în industrie, dar aș spune că diferă în stilul problemelor pe care aleg să lucreze în IT. Când apare o problemă nouă cu care domeniul IT se confruntă, se spune că Berkeley produce prima soluție și MIT o produce pe ultima. La Berkeley suntem mai aproape de Silicon Valley și de problemele cu care se confruntă companiile și uneori simt că avem un spirit mai aventuros, ne lansăm mai ușor în probleme, tehnici și idei necunoscute chiar dacă se poate să eșuăm. De aceea suntem des primii care să propună o soluție pe o pro­blemă nouă, mult software de la Berkeley are impact major în industrie și chiar uneori ajungem să pornim un domeniu întreg în IT. Aș spune că MIT are stilul mai clasic și mai academic, lucrează pe probleme și în domenii care sunt deja bine cunoscute și reușesc să propună o soluție mai bună decât tot ceea ce există până atunci, de aceea se spune că ei au “ultimul cuvânt”.

 Cum ai ajuns în SUA?

De fiecare dată când sunt întrebată acest lucru, vreau să amintesc de o persoană specială, care a avut un rol important în traiectoria mea și căreia îi sunt veșnic recunoscătoare: Liviu Iftode. Liviu, care a făcut doctoratul în informatică la Princeton și a terminat același liceu ca mine la Sibiu, a îndrumat cu multă generozitate elevii talentați de la liceul meu să aplice la facultate în SUA. Pentru aplicație, am dat teste denumite “SAT”-uri, la care am obținut rezultate foarte bune, perfect sau aproape perfect în diverse materii, care m-au ajutat să fiu admisă. Am fost admisă la Caltech și nu la MIT, unde îmi doream. După un an la Caltech, am terminat prima în toate cursurile lor de informatică, matematică și fizică și astfel m-am transferat cu succes la MIT în anul II.

 În ciuda programului universitar încărcat, ai timp și de o companie IT. Care este povestea PreVeil?

PreVeil a pornit de la teza mea de doctorat de la MIT, cercetările mele fiind în domeniul ciber­securității și criptografiei aplicate. Am lansat firma alături de doi antreprenori de succes care și-au vândut firma pe care o crescuseră timp de 10 ani, apoi au auzit și citit despre teza mea de doctorat. Ei au consi­derat că poate avea impact și au dorit să pornim o firmă nouă pe tema tezei mele. Primii trei ani au fost multă muncă până am lansat produsele online. Acum, oricine le poate descărca de pe preveil.com și le poate folosi pe gratis, căci dorim să ajutăm orice persoană de rând să poată comunica sau colabora într-un mod privat și protejat. Concret, PreVeil furnizează o arhitectură de securitate în care e-mailurile și fișierele rămân sigure, chiar dacă datele de identificare sunt furate, partea de admin este compromisă sau serverele sunt “sparte”. Serviciile noastre oferă criptare end-to-end. În același timp, noi vindem produsul organizațiilor și în acest an am finalizat primele contracte mari, de care sunt mândră. În același timp, anul viitor vreau să lansez o nouă companie pe o temă și mai fascinantă.

 Care este, până acum, lecția americană?

“The American dream” de o mie de ori! Ideea că oricine se poate lansa pe forțele proprii, că tot ceea ce contează sunt meritul și munca, și nu sunt importante vârsta, originea, sexul, aspectul sau îmbrăcamintea. Și pe locul doi este “The American spirit”, pe care îl admir mult: nu contează cât ar fi de mari eșecurile, și cât de jos ar cădea cineva, americanii își acceptă imediat eșecul și se ridică repede cu modestie și merg înainte.

 Care este relația cu studenții?

Statistic vorbind, nu sunt multe femei tinere profesoare în IT, dar acest lucru se schimbă impresionant de repede de la un an la altul. Cu toate acestea, eu simt că studenții nu mă
percep diferit deloc, nu percep nicio diferență între cum se poartă cu mine și cu de un profesor mai în vârstă, bărbat. Și aceasta este din cauză că res­pectul provine pur și simplu din merit. Relația cu studenții este superbă și îmi aduce foarte multă bucurie: mult respect, mult entuziasm și dragoste pentru ceea ce facem și o colaborare productivă.

 Care sunt atuurile mediului universitar IT din SUA?

Sunt multe atuuri care se împletesc și se întrețin unul pe altul. Am să vă spun câteva. De exemplu, sunt mult mai multe resurse pentru cercetare decât în România. Grupul meu de cercetare consumă o sumă semnificativă în fiecare an, dar firmele din Silicon Valley ne susțin cu ușurință consumul, fără nicio constrângere, doar pentru că rezultatele noastre ajută domeniul siguranței informaticii, de care beneficiază și ele indirect. De asemenea, este un sistem etic impecabil și avem încredere în rezultatele și comportamentul doctoranzilor și al colegilor. O altă calitate este entuziasmul pentru cer­cetare și bucuria autentică de a rezolva pro­bleme importante din domeniu. Nu în ultimul rând, este și ecosistemul din facultățile de vârf din domeniu, care vibrează de idei și de talent. Mereu ne gândim cum să îmbunătățim diverse aspecte la Berkeley și găsim lucruri care ar putea fi îmbunătățite, dar, sinceră să fiu, sunt lucruri mici, secundare. Ideea de a veghea constant la ce poți îmbunătăți în sine ajută Berkeley și facultățile mari să se mențină de calitate.

 Te vezi profesând în România?

Dacă sistemul din România s-ar îmbunătăți semnificativ, poate. Până atunci, îmi doresc mult să ajut țara și am început niște colaborări cu o universitate din România prin care doresc să împărtășesc calitățile sistemului american și să instruesc studenții români, în speranța de a tinde spre un exemplu similar în România. De asemenea, mă văd investind într-un start-up în România, căci cred că deja există foarte mult talent în țară pe domeniul informaticii.

 Este românul frate cu tehnologia?

Este, dar are mulți alți frați. (râde)