Primul studiu despre identitatea gastronomică a României: Mâncarea, cea mai la îndemână formă de a atinge fericirea

Primul studiu despre identitatea gastronomică a României: Mâncarea, cea mai la îndemână formă de a atinge fericirea

Primul studiu despre identitatea culturală gastronomică a României a oferit o imagine a modului în care bucătăria este percepută de generațiile actuale, dar și o privire către viitorul preparatelor și ingredientele românești.

Pe scena New Agro 2023, Silvia Teodorescu, coordonatoarea Amintiri Gustoase, a oferit mai multe detalii despre concluziile cercetării și mai ales cum ar putea ea ajuta industria alimentară românească.

Studiul calitativ a fost realizat de Unlock Market Research la comanda Zaga Brand, agenția care a creat platforma culturală Cronicari Digitali, care integrează și proiectul Amintiri Gustoase sub care a fost realizat studiul. Pentru colectarea datelor au fost organizate două focus grupuri în perioada ianuarie-februarie 2023.

„Bucătăria românească trece printr-o perioadă de adaptare și transformare, în care are grijă de prezentul său și își pregătește viitorul. Specialiștii din domeniul gastronomiei manifestă o preocupare activă în acest sens și vin cu inițiative și soluții. Care este, însă, starea consumatorilor români atunci când se gândesc la mâncarea românească? Câți mai gătesc sau consumă din ceea ce noi numim meniu tradițional? Cât de multă importanță alocă consolidării bucătăriei românești? Acestea sunt câteva din aspectele pe care am căutat să le elucidăm folosind un eșantion concentrat de oameni diverși, interesați de gătit și mâncare în general”, explică Silvia Teodorescu, coordonatorul Cronicari Digitali și managing partner Zaga Brand.

Studiul arată că bucătăria românească are câteva trăsături evidente: nu este foarte practică, necesită mult timp de preparare și se gătește în tihnă, lucru care lipsește vieții modern. În același timp, mâncarea specifică românilor este grea, are multe sosuri și se servește în cantități mari. Nu e aspectuoasă, ingredientele sunt amestecate și deseori nu se așeaza frumos și apetisant pe farfurie, ceea ce duce și la o altă trăsătură evidentă pentru bucătăria românească: este nevoie de încredere pentru a gusta ceea ce se află în față.

Studiul realizat pentru Amintiri Gustoase arată o foarte mare preocupare a românilor pentru gust, naturalețe și calitate. Oamenii sunt în căutare de ingrediente cu gust intens și care dau valoare mâncării prin experiență senzorială și proprietăți nutritive.  Se remarcă și o mare nevoie de a optimiza timpul pentru gătit în favoarea experienței de a mânca, fără însă a fi dispuși să cheltuiască mult pe servicii. Românii, pur și simplu încearcă rețete simple și gustoase, care să le aducă varietate de gust, dar și sentimente de stimă de sine.

Participanții la studiu au manifestat o mare nostalgie față de mâncarea gătită, tradițional românească. Pe cât le este dor de ea, pe atât de dificil le e să o prepare. Mâncarea românească cere timp și grijă la detalii. În același timp, oamenii vorbesc mai mult despre gătit azi decât înainte de pandemie, după cum arată răspunsurile participanților la cercetare, dar și datele istorice din alte analize realizate de Unlock. Gătitul devine sustenabil și sănătos, pentru că e văzut ca cea mai inteligentă formă de a reduce risipa de mâncare, respectând condiția de a se găti în cantități mici.

Pentru că timpul se pare că este cel mai mare inamic al gătitului, mulți dintre respondenți spun că sunt interesați de variante tehnice de reducere a stresului în procesul de gătire și apelează la tehnologie.

Marea majoritate a lor sunt bărbați, femeile tind să respingă ideea unui robot care să înlocuiască efortul lor, deși ele sunt cele care sunt cele mai preocupate de ”pierderea timpului cu gătitul”.

În ceea ce privește interesul pentru tehnologie, cele mai atrăgătoare variante sunt aplicațiile care anunță stadiul în care se află mâncarea, air fryer-ele, aparatele slow cooker și multicooker.

Principalele atuuri ale bucătăriei românești sunt: gustul și varietatea, creativitatea pentru combinarea ingredientelor, consistența și faptul că este sănătoasă – participanții la studiu punctând că în bucătăriile noastre folosim mult cuptorul și gătim la foc mic, facem ciorbe cu valoare nutritivă mare, mâncăm multe legume. O altă trăsătură pozitivă este sustenabilitatea – nu se irosește nimic, de la cap până la copite, burtă și piele, mâncarea nu se aruncă.

În privința meniurilor românești, pe lângă ciorbele care ocupă un loc special, brânza este percepută ca fiind esențială, poate mai importantă decât carnea. Ea nu lipsește din frigider pentru că este cel mai consistent, hrănitor și adaptabil tip de mâncare pe care îl avem. În plus, telemeaua și cașul sunt văzute ca unice, iar participanții la studiu cred că România este foarte bogată în varietăți de brânză, în general. 

Primul studiu despre identitatea gastronomică a României a căutat să afle și care este potențialul diferitelor tipuri de mâncăruri. Astfel, în fruntea listei se află tartinabilele – combinații creative care pot să fie adaptate noțiunii de fast food, brânzeturile și lactatele, tocăturile – percepute ca un fast food românesc, dar și cartofii care pot să fie transformați simplu în alimente to go. În topul alimentelor perceptute ca fiind sănătoase se află ierburile/plantele și brânzeturile alături de lactate.

„Urmând părerea unanimă că mâncarea tradițional românească este identitate națională și că lipsa ei de farmec, competitivitate și adaptabilitate la stilul de viață modern poate să-i pericliteze viitorul, am căutat în studiu să explorăm și posibile idei de reinventare a ei.

S-a vorbit frecvente despre familie și educație. Părinții au datoria să-și învețe copiii regulile bucătăriei românești și școala trebuie să introducă cursuri de gastronomie românească păstrându-i și amplificându-i calitățile, au arătat participanții la studiul Amintiri Gustoase.

Având atât de multe resurse și moduri de a le folosi, respondenții au indicat ca o direcție pentru viitor și accentual pe sustenabilitate și naturalețe – un mod de a găti care scoate ce-i mai bun din fiecare ingredient și îl pune în valoare. Munca de echipă a ingredientelor în mâncarea românească e foarte armonioasă și permite gătirea fără risipă.

Totul studiul a mai evidențiat că pentru viitor trebuie să luăm în calcul și dezvoltare personală prin capacitatea de a personaliza mâncarea, ca un mod de a duce tradiția mai departe, oferind acesteia un update și refresh în permanență”, punctează Silvia Teodorescu.  

Într-o epocă atât de aglomerată de influențe în zona de street food, mâncarea românească pare din alte vremuri. Oamenii spun că există atât de mult potențial de gust, încât e nevoie de imaginație și determinare în a începe să contruim fast food-ul românesc – cool, contemporan, gustos și ușor de exportat – pentru că bucătăriei românești nu-i lipsește competența în a face asta.

Pentru moment, reinventarea bucătăriei românești rămâne în zona de fine dining, care nu este însă accesibilă și ușor de înțeles pentru publicul larg, obișnuit cu hamburger, gyros sau shaorma. 

Demersul pornit de Amintiri Gustoase a oferit cadrul pentru a începe construcția unei identități gastronomice românești la care să-și aducă contribuția atât specialiștii din diferite domenii, cât și simplii consumatori preocupați de un stil de viață sănătos, cu respect pentru resurse dar și pentru tradițiile culinare.

Studiul a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2023, prin intermediul a două focus grupuri în București, la care au luat parte persoane cu educație medie și înaltă, venituri medii spre mari, femei și bărbați, cu vârste între 25-45 ani. Cercetarea calitativă a fost realizată de Unlock pentru Amintiri Gustoase, cu susținerea Electrolux și Delaco.