Primul studiu despre identitatea culturală gastronomică a României

Primul studiu despre identitatea culturală gastronomică a României

Primul studiu despre identitatea culturală gastronomică a României oferă o imagine a modului în care bucătăria este percepută de generațiile actuale, dar și o privire către viitorul preparatelor și ingredientele românești. Ierburile și brânzeturile sunt văzute ca fiind printre cele mai sănătoase mâncăruri, în timp ce tartinabilele românești au un potențial internațional și mari șanse de reinventare, alături de tocături și cartofi.

„Bucătăria românească trece printr-o perioadă de adaptare și transformare, în care are grijă de prezentul său și își pregătește viitorul. Specialiștii din domeniul gastronomiei manifestă o preocupare activă în acest sens și vin cu inițiative și soluții. Care este, însă, starea consumatorilor români atunci când se gândesc la mâncarea românească? Câți mai gătesc sau consumă din ceea ce noi numim meniu tradițional? Cât de multă importanță alocă bucătăriei românești? Acestea sunt câteva din aspectele pe care am căutat să le elucidăm folosind un eșantion concentrat de oameni diverși, interesați de gătit și mâncare în general”, explică Silvia Teodorescu, coordonatorul Cronicari Digitali și managing partner Zaga Brand.

Studiul arată că bucătăria românească are câteva trăsături evidente: nu este foarte practică, necesită mult timp de preparare și se gătește în tihnă, lucru care lipsește vieții moderne. În același timp, mâncarea specifică românilor este grea, are multe sosuri și se servește în cantități mari. Nu e aspectuoasă, ingredientele sunt amestecate și deseori nu se așeaza frumos și apetisant pe farfurie, ceea ce duce și la o altă trăsătură evidentă pentru bucătăria românească: este nevoie de încredere pentru a gusta ceea ce se află în față.

„Mâncarea românească este construită pe metafora cornului abundenței: multă, colorată și gustoasă. Ea este văzută ca cea mai la îndemână formă de a atinge fericirea. Mâncarea la români înseamnă mese pline și abundente, multă lume adunată, multă vorbă și multe râsete, fără reguli și fără inhibiții, cu multă libertate de exprimare. O petrecere fără sfârșit. Este cel mai splendid dezinhibator și terapeutic mod de a te bucura de viață, oricum ar fi ea”, după cum remarcă Adina Vlad, founder Unlock Research și coordonator al cercetării.

Studiul realizat pentru Amintiri Gustoase arată că oamenii vorbesc mai mult despre gătit azi decât înainte de pandemie. Gătitul devine sustenabil și sănătos, pentru că e văzut ca cea mai inteligentă formă de a reduce risipa de mâncare, respectând condiția de a se găti în cantități mici.

Pentru că timpul se pare că este cel mai mare inamic al gătitului, mulți dintre respondenți spun că sunt interesați de variante tehnice de reducere a stresului în procesul de gătire și apelează la tehnologie.

Între principalele calități ale bucătăriei românești se află gustul, consistența și rețetele sănătoase. Ca minusuri, participanții la studiu indică rețetele prea complicate, faptul că mâncarea nu are mereu un aspect frumos în farfurie, dar și că este adesea prea grea și cu multe sosuri.

Studiul calitativ a fost realizat de Unlock Research la comanda Zaga Brand, agenția care a creat platforma culturală Cronicari Digitali, care integrează și proiectul Amintiri Gustoase. Pentru colectarea datelor au fost organizate două focus grupuri în perioada ianuarie-februarie 2023, concluziile fiind prezentate la București, în cadrul Masterclass Amintiri Gustoase, eveniment care a reunit chefi, antropologi, creatori de conținut din zona food, foodies, dar și presă de specialitate.

Informațiile relevate de primul studiu despre identitatea gastronomică a României vor sta la baza proiectelor Amintiri Gustoase din perioada următoare, care pot să fie urmărite simplu pe conturile oficiale de Instagram și Facebook.