Studiu despre donwshifting în România: 67% caută proximitatea unui oraș mare

Studiu despre donwshifting în România: 67% caută proximitatea unui oraș mare

Fenomenul de „downshifting”, vizibil în multe țări începând cu anii ’90, a devenit tot mai prezent și în România.

Alături de oamenii care demarează proiecte legate de propria locuință și având în vedere modul în care ne-au modelat ultimii doi ani, SPOR a inițiat un studiu complex care face o radiografie a fenomenului de relocare din mediul urban mare, în mediul rural sau urban mic, în România.

Unele persoane care locuiesc în marile orașe pot decide să se mute înspre zona rurală pentru a începe  o viață mai simplă, puternic diferită de până atunci. Motivele pentru care oamenii fac acest lucru pot să difere, dar în esență fenomenul presupune renunțarea la viața trăită într-un oraș mare, cu tot ce presupune ea, și relocarea la sat, adică trecerea la un alt fel de a trăi.

La inițiativa SPOR, D&D Research și agenția Zaga Brand au derulat studiul care arată dimensiunea fenomenului de „downshifting” în România, cine sunt persoanele cele mai dispuse să facă schimbarea și care sunt percepțiile asupra avantajelor și dezavantajelor unei vieți mai simple.

1 din 3 români știe pe cineva care a făcut downshifting

39% dintre românii participanți la studiu cunosc pe cineva care a făcut downshifting. Întrebați dacă sunt mulțumiți de alegerea făcută, 88% au declarat că au fost cel puțin mulțumiți de decizia mutării.

Specialiștii explică și cum s-a ajuns la un procent atât de mare, de 39%: în percepția românilor, dowshifting-ul – definit ca proces de relocare în rural și schimbare de profunzime a vieții – nu exclude mutarea înspre zonele rurale adiacente marilor metropole.

În fapt, datele acestui studiu arată că în general oamenii ar prefera o soluție care să păstreze beneficiile ambelor lumi și să nu aibă, dacă se poate, nici unul din dezavantaje.

Întrebați cu privire la locul relocării, în căutarea unui stil de viață mai liniștit, 67% ar prefera ca acesta să fie în proximitatea unui oraș mare. 44% ar prefera o comună,  iar alți 34% ar prefera mutarea la sat. 46% din participanți ar prefera să se mute într-o casă veche, dar renovată.

„Viața românilor se schimbă, iar alegerile acestora nu sunt cu mult diferite de locuitorii altor țări. Caută confort, un mediu sănătos în care să se dezvolte și să-și crească familiile. Cei care caută case vechi, dar renovate, se uită după calitatea materialelor folosite și cât de potrivite sunt unui spațiu în care natura este mai prezentă(…).

Pentru că mutarea în sine vine cu multe provocări, grija amenajării unui spațiu nou nu trebuie să devină una recurentă, la intervale scurte de timp”, declară Elena Curelaru, Group Marketing Director Policolor-Orgachim.

Cel puțin 1 din 10 români ia în calcul downshiftingul

14% dintre participanții la studiu sunt deciși să facă pasul către downshifting, în vreme ce alți 19% cred că este mai degrabă posibil.

Pentru majoritatea celor care nu resping ideea de a face dowshifting în viitor (44%) motivațiile schimbării sunt „liniște/mai puțin stres”(45%), aerul curat și viața mai aproape de natură(26%), spațiu (11%), în timp ce sesizează drept obstacole locului de muncă (44%), costurile relocării și bani insuficienți (36%), adaptarea la condițiile rurale (3%).

Cei care plănuiesc să facă mutareași-ar dori să facă agricultură/ mică producție locală/ fermier- 36%, muncă la distanță- 36%, proiect adaptat la noua comunitate tip antreprenoriat local- 28%.

Din totalul celor deciși să se mute în viitorul apropiat, 97% vor să rămână în România. De aici, destinațiile și motivele se diversifică între o relativă proximitate a unui oraș mare- 67% și cât mai departe și mai izolat de vreun oraș mare -33%. În prima categorie, preferințele se împart între comună- 44%, sat- 34% sau orășel mic- 12%

Ce ține românii la oraș?

21% dintre români resping complet ideea de downshifting  – pentru că nu se văd departe de confortul vieții la oraș și percep existența unui cost crescut pentru un astfel de stil de viață.  Cei mai mulți participanți consideră drept posibile motivații: liniștea (21%), aer & natură (19%), nivel de trai mai bun la țară (10%) timp în care barierele lor au următorul clasament costuri mari de relocare (40%), avantajele vieții la oraș (22%), familia (15%)- copii sau părinți angrenați în sisteme instituționale.

Există români care resping total ideea din motive raționale. Sondajul mai arată că barierele percepute pentru relocare lipsa infrastructurii (apă, gaze, servicii medicale) de la oraș. Pentru ei ideal ar fi găsirea unei locații bune care să fie „la țară”, dar aproape de oraș. Unul dintre motivele din top 3 bariere îl constituie și ieșirile în oraș.

Persoanele adulte sunt cele mai apropiate de ideea relocării

Invitați să numească beneficiile acestei schimbări, participanții la studiul derulat de D&D Research, au menționat: reducerea stresului, alimentele bio și mediu semnificativ mai puțin poluat, reducerea costurilor vieții, simplificarea vieții, reducerea consumului și cumpărarea de bunuri materiale.

Contrar impresiei generale din ultimii 2 ani, nu tinerii sunt aceia care alimenteaza eșantionul relevant de mutați la țară (6%, persoane până în 40 de ani), ci persoanele adulte, chiar mai în vârstă- 23%, între 40-50 de ani, 38%, între 50-60 de ani.

Eșantionul reprezentativ chestionat oferă totuși și un orizont în timp al downshiftingului personal: când voi ieși la pensie- 16%, când vor crește copiii- 17%, când voi găsi casa potrivită- 6%, când o să termin casa- 6%, când voi avea suficienți bani- 5%.

Din eșantionul chestionat, persoanele intervievate (36% )declarau venituri între 5.500-7.000 de lei, (23%) între 2.500 și 4.000 de lei, (23%) peste 7.000 de lei, (5%) între 1.500-4.000 de lei.

„Fenomenul de downshifting este unul foarte complex și care abia începe să fie studiat mai profund, pentru că abia acum începe să aibă suficientă consistență. Probabil vom ajunge la multe concluzii interesante când vor fi mai multe date disponibile. Până atunci, o singură concluzie iese mai puternic în evidență: trend-ul este întâlnit mai degrabă la persoane aflate pe etajele superioare ale piramidei lui Maslow și care își pot păstra acoperite în continuare etajele inferioare în urma schimbării pe care o fac.

Acest fenomen a fost puternic prezent în perioada de pandemie în rândul celor care lucrează în ceea ce numim noua economie și care este concentrată în marile orașe (corporatisti, the gig economy etc.).

El a fost generat și susținut în mare măsură de fenomenul WFH. Faptul că România este bine acoperită de către companiile care oferă utilități de comunicare (telecom), inclusiv în zonele care practică turismul rural sau cele rurale apropiate de marile orașe a contribuit, de asemenea, la extinderea acestui fenomen. Downshifting-ul a fost susținut de existența unui surplus de resurse/bogăție în cazul acestor persoane și de trend-ul internațional – the great resignation-”, explică Dan Petre,  doctor în sociologie şi specialist în ştiinţele comunicării, conferenţiar universitar la SNSPA și managing partner D&D Research.

Studiul a fost derulat de D&D Research, pentru SPOR, brandul Policolor, în perioada 12.04.2022-29.04.2022, prin metoda CATI. Eșantionul total a fost de 855 de persoane, reprezentativ pentru mediul urban și oraşe peste 200.000 locuitori. Marja de eroare este de 3,4%.
FOTO ILUSTRAȚIE: Maximillian Conacher / Unsplash