Primăvara inteligenței artificiale

Primăvara inteligenței artificiale

Inteligența artificială ne stârnește continuu imaginația, făcându-ne să ne gândim la noi moduri de a ne îmbunătăți viața. Dar caracterul ei disruptiv implică și riscuri. Autoritățile și companiile trebuie să înțeleagă cât mai bine valoarea uriașă a ceea ce ne poate ea oferi și, în egală măsură, să fie foarte atente la aceste riscuri.

de James Manyika și Jacques Bughin

Ideea de utilizare a inteligenței artificiale (AI) există de mai bine de jumătate de secol, timp în care s-au scurs perioade de entuziasm urmate de fiecare dată de lungi intervaluri de dezamăgire – așa-zisele “ierni ale inteligenței artificiale” – datorate faptului că tehnologia nu se ridica la nivelul așteptărilor. Însă recentele progrese în materie de algoritmi și tehnici de AI combinate cu creșterea exponențială a puterii de calcul și explozia cantității de date disponibile au dat naștere unui avans tehnologic extraordinar, care promite să genereze valoare pentru oameni, companii și societate.

Companiile deja implementează inteligența artificială în vânzări și marketing cu scopul de a le face clienților recomandări persona­lizate. În domeniul producției, AI îmbunătățește mentenanța predictivă cu ajutorul tehnicilor de deep learning aplicate la volumul mare de date primite de la senzori. Algoritmii sunt utili la detectarea anomaliilor, iar în acest fel companiile pot reduce timpii morți ai echipamentelor și instalațiilor în practic orice domeniu. În cadrul cercetării pe care am întreprins-o am găsit sute de exemple în acest sens, împreună acestea având potențialul de a crea o valoare estimată la 3.500 până la 5.800 de miliarde de dolari anual.

De asemenea, inteligența artificială poate contribui la creș­terea economică prin reducerea costurilor cu munca sau cu flu­xurile de capital, impulsionarea inovațiilor, a creării de bogăție și a reinvestirii. E drept, AI va genera și costuri de tranziție și externalități negative, dar acestea vor fi amortizate de beneficii.

Estimăm că inteligența arti­ficială și zona de analytics pot adăuga până la 13.000 de miliarde de dolari la producția economică globală până în 2030, sporind rata anuală a creșterii PIB-ului mondial cu peste 1%. Mai mult chiar, am descoperit că AI va aduce cele mai mari beneficii dacă va se va concentra pe creșterea bazată pe inovare și dacă răspândirea sa va fi însoțită de măsuri proactive de management – în special de re­calificare a angajaților.

Deoarece inteligența artificială contribuie la creșterea accelerată a PIB-ului, și bunăstarea materială se va înscrie pe un trend ascen­dent. Inteligența artificială și teh­nologiile asociate pot crește bunăstarea, conform estimărilor noastre, cu 0,5-1% pe an până în 2030. Efectele ar fi similare cu impactul social pe care l-au avut și alte valuri tehnologice, cum ar fi revoluția informatică.

De fapt, AI poate îmbunătăți multe aspecte ale bunăstării, de la siguranța locurilor de muncă și standardele de viață până la educație și ecologie. Cea mai con­sistentă contribuție ar aduce-o însă în materie de sănătate și longevitate: descoperirea de noi medicamente cu ajutorul inteligenței artificiale este de 4-5 ori mai rapidă decât cea bazată pe cercetările convenționale. În același timp, managementul traficului rutier pe baza AI poate reduce impactul negativ al poluării cu până la 15%.

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale inteligenței artificiale este potențialul acesteia de a găsi soluții pentru o gamă largă de probleme sociale. Tehnologia nu poate rezolva absolut orice problemă, dar ar putea ajuta omenirea să împlinească cele 17 sco­puri de dezvoltare sustenabilă ale ONU. În prezent sunt testate în teren aplicații bazate pe AI care ajută la găsirea de supraviețuitori ai unor catastrofe, la depistarea contrabandiștilor, la orientarea în spațiu a persoanelor nevăzătoare și chiar la depistarea cancerului pielii cel puțin la fel de eficient, dacă nu chiar mai bine, decât orice medic dermatolog.

Pe lângă potențialul său, inte­ligența artificială vine însă și cu provocări serioase, care trebuie abordate inteligent. Tehnologiile în sine sunt încă în stadii incipiente de dezvoltare și e nevoie de progrese însemnate pentru a le putea aplica în practică. De asemenea, există probleme legate de disponibilitatea datelor, care la rândul lor afectează calitatea mo­delelor de AI. Iar un subiect critic este impactul AI și al automatizării asupra locurilor de muncă. Cel mai probabil, la scară generală nu va rămâne nimeni fără loc de muncă din aceste motive și vor fi create mai multe joburi decât vor fi desființate de progresul tehnologiei. Dar autoritățile vor fi nevoite să administreze tranziții complicate și multiple provocări ca urmare a adoptării AI la nivel național, regional și local.

În varianta cea mai rapidă pri­vind adoptarea automatizării, până la 375 de milioane de angajați vor fi nevoiți să-și schimbe ca­tegoria ocupațională până în 2030. Natura majorității joburilor se va schimba pe măsură ce oamenii vor interacționa tot mai mult cu aparatura inteligentă de la serviciu. Va fi nevoie pe scară largă de noi abilități, ceea ce va reprezenta o provocare majoră pentru companii și autorități. În plus, pe măsură ce va crește cererea pentru joburi care necesită abilități și cunoștințe de nivel superior, lucrătorii de ni­vel inferior vor rămâne pe dinafară, ceea ce va crește inegalitatea de venituri.

O altă dimensiune problematică a răspândirii AI va fi cea morală. Se vor naște întrebări legate de folosirea abuzivă a tehnologiei în cele mai diverse domenii, de la supravegherea de către autorități la social media. Algoritmii și datele utilizate în aceste domenii e posibil să ducă la nașterea de noi discriminări sau să amplifice u­nele deja existente. Alte motive de îngrijorare sunt confidențialitatea datelor și utilizarea informațiilor personale, securitatea cibernetică, tehnologia deep fake, care toate pot fi folosite, de pildă, la manipularea alegerilor sau escrocherii pe scară largă.

În pofida tuturor acestor îngri­jorări, inteligența artificială poate genera valoare uriașă pentru omenire dacă autoritățile și companiile vor acționa rapid și abil pentru a profita cât mai mult de exploatarea ei și a reduce la minimum riscurile asociate cu aceasta. Mult așteptata primăvară a inteligenței artificiale o să vină, dar trebuie să știm cum să o întâmpinăm.

© Project Syndicate

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 337 (15 noiembrie – 15 decembrie 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.