Prădătorii esențiali ai ecosistemului marin: De ce avem nevoie de rechini?

Prădătorii esențiali ai ecosistemului marin: De ce avem nevoie de rechini?

Rechinii tind să nu aibă cea mai bună reputație, dar rolul lor în sănătatea ecosistemului marin este unul esențial, fără de care s-ar produce dezechilibre majore. Am discutat despre importanța acestora cu specialistul Marcus Drymon, care se bucură de unul dintre cele mai fascinante titluri profesionale: cercetător de rechini. 

Munca lui Marcus Drymon implică adesea pescuitul rechinilor, pe care îi eșantionează, etichetează și îi eliberează pentru a învăța mai multe despre modul în care interacționează cu ecosistemul din Golful Mexic. Drymon este profesor asistent la MSU Coastal Research and Extension Center și a fost fascinat de rechini încă din copilărie. 

Cercetările sale se axează pe ecologia aplicată a pescuitului, cu accent pe rechinii de coastă. De asemenea, pe Marcus îl puteți vedea în noul program de la National Geographic Wild „Anthony Mackie: Plaja rechinilor”, alături de actorul de la Hollywood care lasă rolul din Avengers pentru a înțelege viața rechinilor. 

Cum arată un ecosistem marin sănătos?

Un ecosistem marin sănătos conține multe animale, de la nevertebrate și pești mici la pești mai mari care se hrănesc cu aceștia. Și, desigur, prădători, fie că este vorba de prădători de nivel mediu sau de nivel superior, cum ar fi rechinii. Așadar, aceștia sunt foarte importanți pentru ecosistemele sănătoase și o parte critică a unui sistem care funcționează corect. 

Dacă ne imaginăm un prădător precum leul, într-un mediu terestru, rolul acestuia este să mențină populațiile care se află sub el. Animalele bolnave și muribunde dintr-o turmă sunt adesea mâncate de lei și de alți astfel de prădători. Rechini fac același lucru. 

De asemenea, ei mențin aceste populații sub control, nepermițându-le să creeze dezechilibre. De fiecare dată când eliminăm un anumit nivel dintr-o rețea trofică, sunt afectate negativ, de obicei, nivelurile de deasupra și dedesubt. Așadar, rechinii sunt o parte foarte importantă a acestui echilibru, menținând biomasa prăzii și eliminând indivizii bolnavi și muribunzi.

Ce s-ar putea întâmpla dacă populațiile de rechini ar fi reduse semnificativ?

Este dificil de spus, dar cu siguranță este o situație pe care nu ne dorim să o experimentăm. Este probabil ca populațiile cu care se hrănesc acești rechini să crească foarte mult, iar asta ar reduce populațiile cu care se hrănește prada rechinilor. 

Deci, nu este vorba doar despre rechini. Toate aceste straturi ar fi afectate dacă populațiile de rechini ar fi reduse semnificativ. Și există situații în multe părți ale lumii, unde rechinii au fost supraexploatați într-o asemenea măsură încât populațiile lor se află într-o stare precară.  

De ce și cum ajung rechinii în ape în care nu ar trebui să se afle?

În partea mea de lume, în Golful Mexic, în sud-estul Statelor Unite, vedem rechini în multe ecosisteme de coastă puțin adânci. Și aici ar trebui să fie. Dar știm că pe măsură ce dezvoltăm aceste ecosisteme, oamenii și rechinii concurează pentru același spațiu. Așadar, nu înseamnă că rechinii nu ar trebui să fie în acele zone, ci că oamenii se află din ce în ce mai des în aceleași zone cu rechinii.

Cum afectează oamenii și companiile viața și habitatul rechinilor?

Din păcate, există multe moduri negative prin care oamenii impactează rechinii prin simpla lor prezență. De exemplu, în zonele de coastă, există adesea multă infrastructură, locuințe și continuă dezvoltare. Odată cu oamenii, apar apele uzate, nevoile electrice și alte cerințe, multe dintre acestea nefiind benefice pentru rechini. Mai mult, mare parte din plasticele din apă sunt ingerate de rechini și ajung nu doar în stomac și intestine, ci și în țesuturile și mușchii lor.

De asemenea, dezvoltarea umană de-a lungul coastelor poate impacta negativ habitatele critice ale rechinilor, cum ar fi mangrovele, care servesc drept zone importante de dezvoltare pentru puii de rechin. Când distrugem aceste habitate prin dezvoltarea urbană, dăunăm populațiilor de rechini.

Cum afectează plasticul din apă rechinii și ecosistemul marin?

Este o poveste tristă, sincer. Orice gunoi are un impact negativ asupra rechinilor, dar ce descoperim tot mai des este impactul microplasticelor. Și, din păcate, cred că va mai dura ceva timp până când vom înțelege specific natura acestui impact.

În prezent, știm doar că atunci când ne uităm la diverse specii de rechini, vedem foarte multe microplastice, dar nu cunoaștem încă efectele lor. Microplasticele nu au fost în atenția cercetătorilor de rechini până în ultimii câțiva ani și, de obicei, durează decenii pentru a începe să înțelegem lucrurile complexe pe care le studiem în ocean.

Însă, am mulți colegi care studiază microplasticele și efectele acestora asupra rechinilor și cred că peste 10 ani vom avea o înțelegere mult mai bună.

Cum sunt afectați rechinii și ecosistemul marin de schimbările climatice?

Animalele din ocean tind să trăiască în preajma limitelor lor termice. Mai exact, la temperaturi cât de scăzute sau ridicate pot suporta. Așadar, chiar și micile schimbări de temperatură pot avea un impact destul de important.

De asemenea, știm că pe măsură ce clima noastră se schimbă, vor exista câștigători și perdanți. De exemplu, unul dintre studenții mei a descoperit că rechinii-taur din Mobile Bay par să se descurce puțin mai bine în ape mai calde. Există un habitat mai potrivit. Deci, se pare că rechinii-taur, cel puțin cei mici, ar putea fi un exemplu de pește care câștigă în fața schimbărilor climatice. 

Odată cu modificările de temperatură, rechinii nu vor rămâne doar în locurile în care au fost întotdeauna, ci vom vedea o schimbare a distribuției, pentru a rămâne în același tip de apă pe care o preferă. Asta înseamnă că e posibil să nu mai vedem rechini în locurile în care suntem obișnuiți, ci ar putea apărea în diferite părți ale lumii. Și începem deja să vedem că acest lucru este probabil în cazul unor specii.

Ce pot face companiile pentru a ajuta rechinii și ecosistemul marin?

Corporațiile se pot concentra pe reducerea deșeurilor și eliminarea plasticelor de unică folosință, luând decizii conștiente cu privire la cantitatea de obiecte și ambalaje folosite care nu pot fi reciclate. 

De asemenea, există multe companii și organizații neguvernamentale care fac o treabă foarte bună. Susținerea acestor companii le permite să facă unele dintre cercetările care ne ajută să înțelegem mai bine migrațiile și habitatele acestor specii. 

Ce trebuie să știm despre pescuitul sustenabil? 

Oamenii au tendința de a suprautiliza, fie că este vorba de copacii dintr-o pădure sau de peștii din ocean. Dar am ajuns să avem multe dintre uneltele de care avem nevoie pentru a gestiona pescuitul în mod sustenabil. Pe măsură ce populația noastră crește, va exista în mod continuu o cerere pentru pește și fructe de mare. 

Oceanele noastre le pot furniza, doar că trebuie să abordăm modalități sustenabile și să luăm decizii inteligente. Iar cea mai bună alegere pentru consumatori este să achiziționeze de la un comerciant sau furnizor local. De asemenea, e nevoie să evităm achiziția speciilor care sunt supraexploatate, fiind conștienți că nu sunt afectate doar acele specii în particular. 

În Golful Mexic, cu mulți ani în urmă, cu o plasă de traulare probabil că ai fi prins un kilogram de creveți și 20 de kilograme de captură accidentală care nu putea fi vândută. Așadar, multă risipă. Pescăriile de traulare de astăzi, cel puțin în Golful Mexic, sunt mult mai curate. Aceste companii, guvernul și oamenii de știință au găsit modalități de a se concentra cu adevărat pe speciile de interes. De exemplu, în ceea ce privește creveții, aceste plase de traulare au acum dispozitive speciale pentru a ajuta la excluderea multor capturi accidentale. 

De reținut este că aceste companii comerciale de pescuit sunt în esență pescari sustenabili, care nu doresc să epuizeze resursele, de ele depinzând mijloacele lor de trai. De multe ori, vedem acești pescari comerciali denigrați în mass-media, dar ei nu sunt cu adevărat diferiți de fermieri: furnizează proteine necesare oamenilor pe care aceștia nu le pot recolta singuri.

Cum vedeți viitorul ecosistemului marin și al rechinilor?

Sunt optimist cu privire la viitor. Populația planetei noastre devine din ce în ce mai mare, în timp ce planeta noastră are o dimensiune fixă. Așadar, va trebui să fim mult mai inteligenți cu privire la modul în care utilizăm resursele marine, așa cum sunt  componentele recoltabile ale ecosistemelor, pe care dorim să le mâncăm.

În ceea ce privește rechinii, am 47 de ani, iar când am devenit fascinat de rechini, aveam poate șase sau șapte ani. La acel moment, nimănui nu îi păsa cu adevărat de rechini. Acum, mulți oameni sunt preocupați de acest subiect și petrec timp gândindu-se cum putem proteja și gestiona cel mai bine rechinii, cum ne asigurăm că orice recoltare a lor este sustenabilă și că populațiile de rechini sunt sănătoase, atât pentru beneficiul rechinilor, dar mai important, pentru beneficiul oceanelor noastre sănătoase. Acesta este un pas înainte imens.