Povestea unei vieti traite intens
Reading Time: 4 minuteCu ani in urma, Seymour Bernstein a renuntat la cariera artistica pentru ca nu se mai regasea in peisajul muzical newyorkez. Ethan Hawke i-a aflat povestea si s-a gandit sa o impartaseasca lumii. A construit cu minutiozitate o fascinanta poveste despre temeri si pasiune, despre vocatie si autenticitate, despre cautari si perseverenta.
Un pianist american acum octogenar, fost elev al lui George Enescu, Seymour Bernstein, s-a intalnit in urma cu ceva timp, la o cina in New York, cu Ethan Hawke. A fost o intalnire absolut intamplatoare, din care a rezultat un documentar, prima astfel de productie in regia actorului Ethan Hawke. La aflarea acestei povesti, organizatorii festivalului George Enescu au invitat filmul “Seymour: An Introduction” sa inchida editia din 2015 cu o proiectie speciala in Piata Festivalului. De asemenea, regizorul, protagonistul si distribuitorul european al documentarului au acceptat ca filmul sa aiba o proiectie privata in Romania, ca partea a campaniei “Fara educatie, visurile dispar” derulate in aceasta toamna de Asociatia OvidiuRo.
Documentarul lui Ethan Hawke, “Seymour: An Introduction”, lansat oficial in Statele Unite in martie anul acesta, relateaza povestea talentatului pianist si profesor Seymour Bernstein, care in 1977, dupa o cariera de succes, la varsta de 50 de ani a luat o decizie care a surprins pe toata lumea, dupa mai multi ani in care s-a luptat cu un acut trac de scena, simtind totodata ca nu se mai regasea in peisajul ultracomercial al industriei muzicale. A sustinut un ultim concert si s-a retras din viata artistica. A continuat insa sa compuna, sa scrie si sa predea cursuri de pian elevilor sai, carora, cu pasiune, le-a dedicat intreaga cariera. A revenit pe scena doar la finalul anului trecut, dupa mai bine de 35 de ani de pauza, in contextul unui recital special pentru promovarea documentarului.
Intalnirea dintre cei doi artisti avea sa puna bazele unei prietenii, dar mai ales sa aiba un impact fantastic asupra lui Ethan Hawke, care, la randul sau afectat de trac de scena si preocupat de ideea de a-si gasi sensul, de a afla care-i sunt resursele care-l determina sa faca ceea ce face, dar si din dorinta de a-si descoperi autenticitatea, a rezonat si chiar s-a regasit in povestea profesorului Bernstein, devenit nu doar un bun prieten, ci si un mentor, un om care a trecut prin chinurile anxietatii artistice si care a reusit sa-si gaseasca vocatia ce avea sa-l implineasca. “Fie ca vrei, fie ca nu vrei, vom face acest documentar”, l-a informat Hawke pe Bernstein la scurt timp dupa ce s-au cunoscut. Si l-au facut. Cu acest bagaj emotional si de cunoastere a pornit Ethan Hawke in aventura crearii documentarului. Un documentar pe care in interviul acordat Biz ni-l descrie simplu ca fiind unul despre viata. Nu e nimic sofisticat sau complex, nu e un documentar despre arta, nu este un film despre un pianist, nici macar unul despre muzica. Este despre o viata. Traita.
Ce te-a convins sa spui povestea lui Seymour Bernstein?
Cand l-am intalnit, Seymour era in esenta un personaj retras – si in mod evident un om fascinant, cu o poveste cu adevarat unica; mi-am dorit sa stie cat mai multa lume despre el. Am vrut sa am eu insumi un pretext de a afla mai multe din aceasta poveste si de a-l cunoaste mai bine!
Daca s-ar putea descrie acest documentar intr-o singura propozitie, care ar fi aceasta?
Povestea unei vieti bine traite.
Cu ce ai ramas dupa terminarea acestui documentar?
Nu mai facusem niciun documentar inainte, asa ca tot ce tine de acest film este remarcabil – a fost o experienta de invatare colosala. N-am mai avut vreodata vreun proiect care sa se contureze si sa evolueze atat de organic si de natural. Parea sa aiba o viata proprie, asa cum se intampla adeseori cu cele mai bune proiecte. Singura mea provocare a fost sa ma tin deoparte si sa las povestea sa vorbeasca de la sine.
La inceputul documentarului, amintesti de propria ta teama de scena si pui problema capacitatii de a mai exista autenticitate in lumea atat de comerciala in care traim. Ce anume a dus la aceasta abordare?
O persoana nu poate trai toata viata in lumea artistica fara a chestiona foarte serios unde trebuie trasata linia dintre integritatea artistica si viabilitatea comerciala.
Ce crezi ca ai invatat de la Seymour Bernstein?
Filmul in intregime vorbeste despre asta. Nu vreau sa va fur placerea propriei descoperiri.
Care au fost provocarile intampinate in realizarea acestui documentar?
In lume se fac documentare multe in fiecare an, iar oamenii abia au timp sa le vada pana si pe cele care sunt intim legate de zona lor de interese. M-a preocupat mult si am sperat ca acest film sa-si gaseasca un public. Nu mi-am imaginat niciodata insa ca va starni un interes atat de mare.
Un documentar nu este usor nici de facut, nici de distribuit. Cum s-a intamplat in cazul “Seymour: An Introduction”?
Totul se datoreaza carismei lui Seymour Bernstein.
Un mesaj pentru publicul din Romania?
Excelenta si integritatea sunt principii esentiale indiferent de domeniul profesional sau de momentul vietii in care ne aflam.
Nascut in 1927 in New Jersey, Seymour Bernstein a inceput sa predea cursuri de pian de la varsta de 15 ani, sub indrumarea profesoarei sale de la acea vreme, Clara Husserl. Ulterior a studiat alaturi de nume mari ale muzicii precum: Alexander Brailowsky, Sir Clifford Curzon, Jan Gorbaty, Nadia Boulanger si George Enescu. In 1969 a debutat alaturi de Orchestra Simfonica din Chicago, cu un recital in premiera mondiala al Concertului Nr. 2 de Villa-Lobos. Distins cu numeroase premii si recunoasteri ale talentului sau, a sustinut recitaluri in numeroase turnee peste tot in lume. Pianist talentat, Seymour Bernstein este si un compozitor prolific, cu compozitii care variaza de la piese pentru studentii sai pana la creatii complexe. Este de asemenea Adjunct Associate Professor de muzica si educatie muzicala la Universitatea din New York University. In decembrie 2004 i s-a acordat un doctorat onorific din partea Universitatii Shenandoah.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz