Pofta vine investind

Reading Time: 6 minute

Efervescenta pe piata restaurantelor a dus la deschiderea de peste sase locatii noi numai in Bucuresti in acest an. De la restaurante scumpe pana la lanturi internationale de fast-food, toti cred ca romanii vor manca mai des in oras. Studiile confirma teoretic tendinta romanilor, in special a bucurestenilor, de a iesi in oras la masa. Nu a crescut nici nivelul de trai, nici economia nu a avut o crestere subtant iala, insa antreprenorii proprietari de restaurante au, se pare, alt barometru. Dragos Petrescu, cel mai titrat antreprenor din domeniul HoReCa, cu investitii substantiale in multe restaurante din Bucuresti, spune ca momentul critic nu a trecut. “Clientii sunt atenti la banii cheltuiti si noi trebuie sa oferim mai mult decat in anii anteriori”, explica Petrescu. Si el, ca si ceilalti antreprenori care au deschis anul acesta macar o locatie, intentioneaza sa adauge lantului City Grill inca patru restaurante. Estimarile antreprenorului de la City Grill anticipeaza o piata a restaurantelor de aproximativ un milliard de euro incasari, care va creste cu maximum 5%, tinand cont de situatia economica actuala. Daca mai multe restaurant inseamna mai multi clienti ramane de vazut. Totusi, potrivit unui studiu al Unilever Food Solutions, barbatii bucuresteni ies sa manance in oras pentru ca le place mancarea (16%), pentru ca nu sunt nevoiti sa gateasca (16%), pentru ca pot socialize (15%) si pentru ca se pot bucura de o mare varietate de feluri de mancare (9%). In cazul femeilor, acestea prefera sa manance in oras pentru ca nu sunt nevoite sa gateasca (22%), pentru ca pot socialize (15%), pentru ca le place mancarea (13%), precum si atmosfera (10%). Ce nu le place consumatorilor cand mananca in oras? Calitatea serviciilor, faptul ca localurile sunt prea aglomerate si zgomotoase si mancarea nu este buna/sanatoasa (nu cunosc sursa ingredientelor), precum si faptul ca sunt nevoiti sa astepte prea mult pentru mancarea comandata. Locatiile inaugurate la inceputul anului 2012 sunt in zone centrale ale capitalei, iar miza principala este in Centrul Istoric. “In continuare, Centrul Vechi reprezinta un important loc de atractie pentru clienti. Desi activitatea a fost ingreunata anul trecut de lucrarile de modernizare din zona, se intrevede si in viitor ca fiind un loc unde clientul este atras in timpul liber in special”, explica Petrescu. Antreprenorii au ales in general locatia in functie de clientii tinta carora se adreseaza. De exemplu, pe bdul Unirii s-a deschis Al Sapore restaurant, un local de lux cu savoare adriatica, inaugurat pentru iubitorii de fructe de mare, lux si servicii exceptionale. In zona Pipera (vizavi de Gradina Zoologica) s-a deschis Phill, un restaurant internat ional adresat cu precadere familiilor, avand in vedere facilitate ile de joaca oferite. In centru, aproape de Barbu Vacarescu, in incinta hotelului Decebal (apartinand familiei Serban din 2010) s-a deschis in luna februarie Bistro Pastis Mediteranean. In Centrul Istoric a fost deschis al treilea restaurant din lantul Wu Xing, iar tot din acest segment a intrat pe piata din Romania lantul de fast-food Subway, in zona Victoriei, aproape de multe cladiri de birouri. “Cel mai dificil in momentul actual este gasirea spatiului. Printre conditiile esentiale ale functionarii unui restaurant se numara locatia si cuantumul chiriei. Desi in momentul de fata chiriile au scazut fata de momentul dinaintea crizei, tot nu reflecta realitatea economica actuala”, completeaza Petrescu. Asa se face ca asteptarile pe aceasta piata sunt mari. Investitorii mizeaza probabil si pe faptul ca mancatul in oras este pentru barbati un proces emotional (ies in oras sa manance pentru ca le place mancarea), pe cand pentru femei acesta are mai degraba un scop functional – femeile mananca in oras pentru ca nu mai vor sa petreaca atat timp in bucatarie gatind (tot conform studiului Unilever). Rezultatele studiului arata ca cel mai important motiv pentru care consumatorii bucuresteni, barbati si femei, mananca in oras este acela ca reusesc sa se intalneasca cu prietenii si cu familia si pentru ca se bucura de noi experiente culinare la fiecare iesire. Desi spera la clienti in orice moment al zilei, cele mai profitabile evenimente pentru antreprenorii de restaurante raman nuntile, in toate cele cinci zone ale tarii (Bucuresti, Ardeal, vestul tarii, Moldova si Muntenia) unde Unilever Food Solutions a analizat dinamica evenimentelor din portofoliul restaurantelor. Unul dintre atuurile pe care mizeaza viitorii sau actualii proprietari de localuri sunt bucatarii, de multe ori adusi sau scoliti in strainatate. Pe langa maestrii bucatari, mancarea ecologica, sanatoasa, organic este un alt atu cu care spera investitorii din domeniul HoReCa sa-si atraga clientii. Mancarea traditionala este pe primul loc intre preferintele bucurestenilor (51%), pentru ca le place gustul preparatelor traditionale (38%) si pentru ca sunt deja obisnuiti cu ele (22%). Pe locul doi este bucataria italieneasca (20%), deoarece consumatorilor le plac pastele (34%), dar si pentru ca preparatele culinare specific acestei bucatarii pot fi gatite repede – nu sunt nevoiti sa astepte atat de mult sa le fie servita mancarea comandata (11%). In top se afla si bucataria chinezeasca (10%), aleasa pentru ca preparatele sunt condimentate si diverse. Bucataria libaneza (6%) si cea araba (5%) se afla si ele printre primele bucatarii preferate de consumatorii capitalei. Un bistrou mediteranean Din pasiune pentru mancare, dar si ca o continuare a investitiilor anterioare ale familiei sale, Ionut Serban a deschis in februarie 2012 Bistro Pastis Mediteranean, in incinta hotelului Decebal. Inainte sa detina hotelul, familia Serban a deschis in 2001 restaurantul Decebal. “Bistro Pastis nu este un simplu restaurant, este un concept nou care pune pe primul loc sanatatea, o buna digestie si pastrarea confortului si dupa servirea mesei”, isi defineste Serban, in cateva cuvinte, afacerea. Ce face pentru asta? Inlocuieste aditivii alimentari cu legume proaspete, face painea “in casa”, pentru deserturi foloseste ciocolata belgiana cu procent mare de cacao si ca indulcitor se ajuta de siropul de agave. Specificul locatiei este mediteranean, are 60 de locuri, adica “atat cat trebuie pentru ca spatiul sa fie primitor si atmosfera placuta si relaxanta”, mai spune antreprenorul de 27 de ani. Investitia intr-un astfel de spatiu s-a ridicat la 200.000 de euro. Ionut Serban mizeaza pe satisfactia clientului ca principala metoda de promovare, iar pentru asta a implementat un sistem de fidelizare a clientilor prin acordarea de reduceri pentru vizitele repetate. Numele bistroului a fost ales dupa o vacanta in Marsilia, in care Serban a degustat preparate pe baza de anason (pastis) si s-a indragostit de acest gust. “M-am intors acasa si am inceput sa incerc propriile retete cu anason”, a mai povestit investitorul. Totusi, Pastis este si o bautura din portofoliul Pernod Ricard, care a ajutat si ea la denumirea locatiei. Istoria ingredientului minune incepe in Marsilia anului 1932, cand Paul Ricard a creat reteta originala de pastis, bautura care avea sa devina cel mai apreciat aperitiv frantuzesc. Calitatea si prospetimea bauturii sunt rezultatul unui amestec de anason, lemn dulce si o selectie de ierburi de Provence. Antreprenorul crede ca mai este loc pe piata pentru astfel de locatii si nu se teme de concurenta. Are in fata exemplul parintilor sai, care au deschis restaurantul Decebal, cu specific romanesc, printre primii pe acest segment. Ionut Serban si sora sa au inceput antreprenoriatul pe cont propriu acum trei ani, dupa ce o perioada au fost ucenicii parintilor. Au cumparat o casa veche pe Barbu Vacarescu, transformata apoi in boutique hotel, in care gazduiesc si evenimente. De fapt, evenimentele au fost motorul de la care au pornit si abia apoi a urmat mica unitate de cazare. Au deschis in plina criza si, pentru ca nu le-a mers chiar rau, au continuat cu Bistro Pastis. Serban este tot timpul in cautare de oportunitati legate de businessul sau. Reteta meniului chinezesc Inspirat de filmele americane in care mancarea se livra la domiciliu, Sabin Cernea (42 de ani) si familia sa au investit acum 14 ani in primul restaurant cu specific chinezesc de acest gen, Wu Xing. Pe atunci, isi aminteste el, doar pizza se mai livra la domiciliu. “Am anticipat ritmul nebunesc in care urma sa traim cu totii. Omul care alearga dupa bani nu mai are timp de el. Si atunci hai sa mergem noi la el”, si-a inceput povestea actionarul majoritar al lantului chinezesc. Astfel ca, intrand pe o nisa virgina, afacerea lui Cernea a crescut usor, dar sigur. Pentru ca, spune el, businessul care implica transport si ambalaje este mai putin profitabil decat unul de retail. Si stie ce vorbeste, pentru ca antreprenorul mai este actionar si in restaurantul cu specific international Harbour. Restaurantul Wu Xing din Centrul Vechi, inaugurat in martie anul acesta, este al treilea din reteaua care mai cuprinde si doua centre mari de livrare la domiciliu. Au fost necesare doua luni de renovari si aproximativ 240.000 de euro pentru noul spatiu. Deschiderea restaurantului face parte din strategia Wu Xing de dezvoltare pe termen mediu, iar Centrul Vechi era o zona fireasca de extindere, deoarece este “cea mai efervescenta zona din industria de restaurante si baruri din Bucuresti”, ne-a declarat Sabin Cernea. De aproximativ doi ani, antreprenorul a inaugurat restaurantele din AFI Palace Cotroceni si Pipera. Restaurantul din Centrul Vechi dispune de 45 de locuri la interior si 20 de locuri pe terasa. Exista sase bucatari care lucreaza aici in ture, sub indrumarea maestrului asiatic Tushin. Wu Xing in limba chineza inseamna “cinci elemente” si reprezinta elementele primordiale in cultura chineza: lemn, apa, metal, foc, pamant. Corespunzator celor cinci elemente naturale, bucataria chineza aplica principiul Wu Xing in cinci arome: lemn – acru, foc – amar, pamant – dulce, metal – picant, apa – sarat. Investitorul si-a bugetat o crestere de 10% a cifrei de afaceri pe 2012, de la circa un milion de euro anul trecut, in urma extinderii retelei si a cresterii cotei de piata. “Estimam ca in urmatorii doi sau trei ani costurile cu investitia in acest restaurant vor fi acoperite si vom intra pe profit”, mai spune Cernea. Pentru castigarea cotei de piata, Cernea si echipa sa de anagement au pornit mai multe campanii de comunicare, care includ spot pe fatada media a Cocor, spoturi radio, campanii speciale la metrou si in statiile de autobuz. Desi deschide numai cu finantare bancara, Sabin Cernea se gandeste la o alta locatie posibila de restaurant, tot in Centrul Istoric. Isi doreste un parteneriat cu sora sa, pentru un restaurant, zice el, unic in Bucuresti. Si de nepovestit, pana ideea nu trece de la stadiul de planuri la contracte certe.