PNRR pentru România a fost aprobat. Granturi de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro

Reading Time: 8 minute

Comisia Europeană a aprobat luni, Planul de Redresare și Reziliență a României. Astfel vom putea primi din partea UE granturi de 14,2 miliarde de euro, dar și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro. Finanțarea din partea UE va sprijini investițiile și reformele cuprinse în PNRR și va contribui la ieșirea României din recesiunea provocată de COVID-19.

Ursula von der Leyen a venit în România

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a venit în România pentru a semna oficial PNRR. Potrivit președintei, Planul României a răspuns unor ”criterii foarte exigente”.
Ursula von der Leyen a vizitat împreună cu premierul Florin Cîțu și Președintele Klaus Iohannis Spitalul Universitar din București care va primi fonduri din PNRR.

Ursula von der Leyen a mulțumit pentru primirea călduroasă și s-a arătat impresionată de planurile de inovare și investițiile care urmează să fie realizate în cadrul spitalului.

ursula von der leyen in romania aprobarea PNRR 2021 1

Next Generation EU remodelează continentul nostru pentru generațiile viitoare. După cum știți, are o valoare totală de 800 de miliarde de euro, raportată la prețurile actuale. Este unul dintre cele mai mari planuri de redresare din lume și este redresarea de care au nevoie Europa și România acum și pe viitor.
Astăzi, într-adevăr, Comisia Europeană dă undă verde Planului Naţional de Redresare și Reziliență al României – asta, în urma unei analize aprofundate și a unei foarte bune cooperări. Chiar vreau să vă felicit pentru acest lucru și să vă mulțumesc pentru cooperarea excelentă din ultimele săptămâni și luni.
Sunt trei piloni importanți, care au fost deja menționați. În primul rând, planul României ne va ajuta să atingem obiectivele pactului verde european. 41% din bugetul planului merge către susținerea investițiilor verzi. Sunt incluse aici investiții semnificative, de exemplu, în transport durabil – aproape 4,5 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea rețelei feroviare și a infrastructurii de metrou. În curând, vom vedea nu doar autostrăzile, ci și punctele de încărcare pentru autovehicule electrice, instalate peste tot în țară, pentru a asigura un transport rutier curat. De asemenea, peste o jumătate de miliard de euro vor fi investiți în producerea de energie curată. Pentru noi este important ca, realizând această transformare verde în aplicarea acestui plan, să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Împreună dezvoltăm surse de energie regenerabilă și hidrogen verde și acestea sunt vești excelente pentru români, pentru că înseamnă un aer mai curat în țară și protejarea naturii. Cel de-al doilea pilon important se referă la tranziția digitală, 21%. Am văzut un exemplu chiar și aici, în acest spital, că viitorul este digital și putem să ne imaginăm deja ce va aduce viitorul, de exemplu, în domeniul imagistic medical. Acest plan va face serviciile publice mult mai accesibile și mai eficiente pentru români, pentru că sectorul public, administrația va fi digitală, vor exista un cloud guvernamental și cărți de identitate electronice, de exemplu. Va conecta țara, de asemenea, ceea ce este extrem de important pentru o țară mare, este important ca toată lumea să fie conectată prin extinderea internetului de mare viteză. Şi, bineînțeles, va ajuta și școlile din România să fie digitalizate. Instrumentul se numește Next Generation EU, viitoarea generație UE, așa trebuie să investim în noile generații. Mă bucur, de asemenea, că al treilea pilon în care ați ales să investiți se referă la un sector de sănătate mai puternic. Digitalizarea sectorului de sănătate face ca serviciile de sănătate să poată fi oferite la distanță, indiferent unde te afli în țară și este cheia accesului la îngrijiri de calitate, știți acest lucru deja. Mă bucur că planul dumneavoastră prevede aproape două miliarde de euro în investiții pentru spitale moderne, inclusiv pentru Spitalul Universitar de Urgență București, în care ne aflăm acum.
Așadar, pentru a încheia, planul României îndeplinește criteriile foarte exigente pe care le-am stabilit împreună cu Consiliul. Combină, pe de o parte, investițiile în tranziția verde și digitală și, pe de altă parte, reformele necesare pentru a face față principalelor provocări structurale cărora trebuie să le facă față România, de exemplu pentru crearea unor baze financiare solide. Vezi investiți în reforma pensiilor și digitalizarea administrației financiare. Și vă felicit pentru că lucrați la crearea unui venim minim de incluziune, foarte important, de asemenea, pentru a veni în sprijinul celor mai vulnerabili și în sprijinul gospodăriilor cu venituri reduse. Și dacă ar fi să mă uit la întregul set de reforme, aș menționa și reforma sistemului de învăţământ, pentru că generația viitoare merită, desigur, acest lucru.
Aprobarea acordată astăzi este, deci, un moment de referință, un pas important către alocarea a peste 29 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă peste 10% din PIB-ul din următorii ani. Este o veste excelentă faptul că mă aflu astăzi aici, însă aș sublinia că nu reprezintă în niciun caz capătul drumului, pentru că, din anumite puncte de vedere, partea cea mai grea începe acum. Acum, planul trebuie realizat, pus în aplicare. Și aș menționa un singur cuvânt: absorbția. Am discutat împreună acest aspect; selectarea, planificarea și implementarea la timp a proiectelor vor fi cruciale. Timpul este esențial, pentru că avem trei ani pentru a realiza toate aceste lucruri, dar am încredere că vă veți putea baza pe experiența perioadelor de programare anterioare. Și vreau să vă asigur că vom fi alături de dumneavoastră la fiecare pas și ne vom asigura că banii sunt cheltuiți în conformitate cu ceea ce am convenit împreună. NextGenerationEU va permite reconstruirea unei economii robuste peste tot în Uniune, o economie sănătoasă și robustă și aceasta se clădește, în primul rând, pe încredere. Încrederea permite investițiilor să prospere și mediul de afaceri să prospere, deci mă bucur că ați descris multele reforme pe care le aveți în vedere. Este extrem de important să fie întărită capacitatea instituțiilor dumneavoastră și trebuie întărită economia țării dumneavoastră. Cred că împreună putem face ca acest plan extraordinar că devină un mare succes. Vă mulțumesc încă o dată și îmi face o deosebită plăcere să vă înmânez aprobarea, pentru toate eforturile dumneavoastră, pentru ce ați realizat. Felicitări!
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene

Proiectele PNRR trebuie finanțate până în 2026

Pentru a primi acești bani din partea UE, proiectele trebuie finanțate și implementate până în 2026. Din cele 29,2 miliarde de euro alocate României, 41% sunt alocați tranziției ”verde” li combaterii schimbărilor climatice, iar 21% sunt pentru digitalizarea României.

Proiectele din Planul naţional de redresare şi rezilienţă sunt împărțite în felul următor:

1.Sisteme de apă şi canalizare – 1,88 miliarde de euro

1630 km construiți de rețele de apă
2470 km construiți de rețele de canalizare
conectarea a 88.000 de gospodării la rețele de apă şi canalizare

2.Împăduriri şi protejarea diversității – 1,37 miliarde de euro

plantate 45.000 de hectare de pădure
2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic

3.Managementul deşeurilor – 1,2 miliarde de euro

ţinta de 55% grad de reciclare în 2025
553 echipamente de monitorizare a poluării aerului

4.Sectorul de transport – 7,62 miliarde de euro

434 km de autostradă construiți
52 stații electrice construite
625 hectare de perdele forestiere
implementarea unui nou sistem de taxare „poluatorul plăteşte”
înnoirea a 200.000 de maşini din parcul auto până în 2026
311 km de cale ferată modernizată
110 km de cale ferată electrificată
206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare
12,7 km de rețea nouă de metrou
32 de trenuri noi de metrou

5.Fondul pentru Valul Renovării – 2,2 miliarde de euro

1000 – 1500 blocuri reabilitate energetic
2000 clădiri publice reabilitate

6.Energie – 1,62 miliarde de euro

400 km rețea de distribuţie gaz metan si altele cu emisii scăzute de carbon
finalizare punere în funcțiune a cel puțin 100MW (200MWh) capacitate de stocare energie electrică

7.Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale – 1,89 miliarde de euro

legarea ministerelor într-o singură rețea
8,5 milioane de cetățeni cu carte de identitate electronică
300.000 de funcționari publici instruiți digital
internet de mare viteză în 790 de sate

8.Reforma fiscală şi a sistemului de pensii – 482 milioane de euro

creştere venituri colectate cu 3% din PIB
600.000 case de marcat conectate la sistemul IT ANAF
pensii speciale limitate
sistem nou de pensii cu indexare automată

9.Sprijin pentru mediul de afaceri, cercetare, inovare – 2,36 miliarde de euro

3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor
280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pt listare la bursă
500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri

10.Fond local pentru tranziția verde şi digitală a UAT-urilor – 2,1 miliarde de euro

140.000 mp construiți pentru locuințe sociale
880.000 mp construiți de locuințe pentru specialişti în educație şi sănătate în mediul rural
420 autobuze electrice, cu stații de încărcare şi 50 de tramvaie (în municipii reşedință de județ)
6500 de stații noi de încărcare vehicule electrice

11.Turism şi cultură – 200 milioane de euro

30 castele, 95 biserici şi mănăstiri, 20 de sate cu arhitectură tradițională puse în valoare
3 castele, 11 biserici şi mănăstiri, 3 fortificații romane restaurate

-15 destinații turistice verzi certificate

10 prezentări naționale şi internaționale de film românesc

12.Sănătate – 2,45 miliarde de euro

200 de centre comunitare construite sau renovate, cu dotări noi şi personal
3000 de cabinete de asistenţă medicală primară dotate si renovate, în special la sate
26 secţii de terapie intensivă nou-născuţi, inclusiv ambulanţă transport nou-născuți
30 de ambulatorii reabilitate/modernizate/extinse/dotate
10 unităţi medicale mobile

13.România Educată – 3,6 miliarde de euro

50 de şcoli noi
1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor
75.000 săli de clasă dotate cu mobilier
20.000 locuri de recreere şi lectură
20.000 de locuri de cazare nou create în campusuri universitare
1175 SMART LAB-uri
140 de creşe înființate şi operaţionalizate

-10 centre de învăţământ dual.

În evaluarea Planului, Comisia a ținut cont de 11 criterii condiționate de următoarele:

măsurile au un impact pe termen lung;
măsurile adresează provocările identificate în recomandările specifice de țară sau un set semnificativ dintre acestea;
pragurile și obiectivele care permit monitorizarea reformelor și investițiilor în mod clar și realist;
planurile ating 37% din obiectivul climatic și 20% din obiectivul digitalizării;
planurile respectă principiul „să nu faci un rău semnificativ”;
planurile acordă un mecanism de control și audit adecvat și stabilesc cât de plauzibile sunt costurile.
Consiliul UE va avea la dispoziție, procedural, patru săptămâni pentru adoptarea propunerii Comisiei.

Cum vor ajunge banii PNRR în România

Aprobarea acordată de Consiliu va permite rambursarea a 3,6 miliarde de euro României ca prefinanțare. Aceasta reprezintă 13% din suma total alocată României.

Comisia Europeană va continua să autorizeze rambursarea fondurilor bazându-se pe îndeplinirea satisfăcătoare a pragurilor și obiectivelor subliniate în planul de redresare și reziliență, ceea ce ar trebui să reflecte progresele în implementarea investițiilor și reformelor.