Plafonarea dobânzilor ar afecta creditarea

Plafonarea dobânzilor ar afecta creditarea

Proiectele de lege care plafonează dobânzile la credite și sumele cerute de recuperatori, aflate în dezbaterea Parlamentului, vor afecta creditarea și economia, iar unele produse bancare pot dispărea, arată un studiu KPMG.

Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), cele două organizații reprezentative ale comunității bancare românești, solicită Parlamentului României extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse inițial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobanzilor și limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

“Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele preponderent negative, atât asupra consumatorilor cât și asupra economiei, ce ar fi generate de potențiala intrare în vigoare a celor trei inițiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere atât în Senat (eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit), cât și în Camera Deputaților (plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate)”, arată reprezentanții ARB și CPBR.

Studiul KPMG arată că, atât impactul individual, cât și cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creșterii economice, o scădere a consumului și investițiilor, cât și la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct și imediat.

Principalele efecte cuprinse în studiul de impact:

-Înăsprirea condițiilor de creditare/ reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și bunuri de larg consum) și a avuției nete a populației;

-Reducerea creditării pentru achiziția de locuințe poate crește presiunea asupra pieței imobiliare;

-Adâncirea diferențelor dintre clasele sociale;

-Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;

-Reducerea accesului la creditare al populației, cu potențial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecției consumatorilor;

-Limitarea capacității instituțiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanță în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariția litigiilor de obținere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;

-Creșterea creditelor neperformante ca urmare a creșterii duratei și costurilor de recuperare, blocării pieței secundare și a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creșterea riscului de țară;

-La nivel european există demersuri paralele de îmbunătățire a cadrului de protecție a consumatorilor și de stimulare a soluționării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilității financiare și a creșterii economice;

-Reducerea profitabilității și a fondurilor disponibile pentru creditare;

-Lipsa predictibilității legislative poate avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și a investițiilor.

În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor și eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potențială reducere a creditării populației cu 5% ca urmare a diminuării capacității instituțiilor de credit de a finanța sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investițiilor cu 0,17% și a PIB cu 1,80%.

În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, având în vedere potențialul de diminuare a capacității instituțiilor de credit de a finanța economia reală, o potențială reducere a creditării populației și a agenților economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investițiilor cu 0,27% și a PIB cu 2,84%.

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituțiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susține un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei. Informațiile care au stat la baza întocmirii acestui studiu sunt limitate la informații disponibile în mod public din surse oficiale.