Philip Cox, Cramele Recaș: Implementarea sistemului de garantare și returnare pentru producătorii de vin din România este împiedicată de o serie de probleme

Philip Cox, Cramele Recaș: Implementarea sistemului de garantare și returnare pentru producătorii de vin din România este împiedicată de o serie de probleme

Philip Cox, director de export și acționar Cramele Recaș, ne-a vorbit despre provocările implementării la termen a noului sistem de garantare și returnare (SGR) pentru piața vinului din România. Sistemul ar urma să intre în vigoare la 31 noiembrie 2023, dar există numeroase neclarități tehnice referitoare la modul de implementare al acestuia.

Ce presupune sistemul de garantare și returnare (SGR) și care este contextul implementării sale în România?

În termeni generali, sistemul de garantare și returnare (SGR) reprezintă un sistem compus dintr-o serie de instrumente, norme și legi, prin intermediul cărora producătorii și comercianții sunt responsabili de colectarea și gestionarea ambalajelor din sticlă și plastic puse pe piață. Scopul vizat de acest sistem este, în primul rând, reducerea poluării și promovarea unui comportament responsabil față de reciclarea permanentă a acestor ambalaje.

În România, sistemul de garanție-returnare este în curs de implementare de către Ministerul Mediului, în colaborare cu firma RetuRO Sistem Garanție Returnare SA. Mecanismul implementării proiectului presupune ca fiecare persoană care achiziționează o băutură (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant va plăti în mod direct o garanție în valoare de 0.50 de bani specifică ambalajului acesteia, urmând ca ulterior aceasta să fie returnată în momentul reciclării ambalajului la automatele specifice.

Această directivă este implementată în acord cu adaptarea României la normele europene ce privesc protejarea mediului, în scopul transformării materiei prime în resursă continuă de producție. Din postura liderului producătorilor de vin din România susținem fiecare inițiativă ce ține de protejarea mediului și sustenabilitate, mai ales pentru că și noi implementăm acțiuni de tipul acesta la cramă încă din 2018. În cazul de față, însă, implementarea SGR-ului pentru producătorii de vin din România este împiedicată de o serie vastă de probleme ce țin de comunicarea cu părțile implicate în acest proces.

Care sunt principalele detalii comunicate de către Ministerul Mediului în legătură cu specificul programului, precum și cu termenul de implementare?

În rândul producătorilor de vin din România, până în acest moment comunicarea despre proiect a constat mai degrabă doar într-o serie de acțiuni punctuale: transmiterea unui caiet de sarcini stufos în proceduri, sau accesarea website-ului oficial în care se explică mecanismul de implementare al sistemului.

În lipsa unei planificări și a unei informări clare și coerente, resimțim lipsa explicațiilor care survin din caietul de sarcini, multe dintre acestea având un impact direct asupra activității noastre zilnice. La ora actuală, niciun producător de vinuri din România nu este 100% pregătit să dea startul acestui sistem (nu s-au emis codurile de bare, nu s-au semnat contractele cu RetuRO etc.).

Mai mult decât atât, există numeroase neclarități venite din partea reprezentanților – în urmă cu aproximativ 2 săptămâni, administratorul RetuRO a cerut o amânare de 3 luni pentru începerea programului, pe care Ministrul a refuzat-o. În contextul în care producătorii încep să producă marfă sub ambalajul refăcut cu etichetele SGR (până la 30.11.2023), nu vom putea vinde marfa respectivă într-unul dintre cele mai importante puncte de vânzare ale anului: Crăciunul (în cazul în care sistemul nu funcționează din start în parametrii stabiliți în 30 noiembrie 2023).

Care este contribuția firmei alocate pentru gestionarea sistemului și cum se realizează comunicarea cu aceasta?

Firma alocată pentru gestionarea sistemului este RetuRO Sistem Garanție Returnare SA (alcătuită din asociațiile reprezentative ale producătorilor de bere și băuturi răcoritoare, precum și ale comercianților). În mod normal, în perioada de pregătire și comunicare a proiectului, principalul scop al acestei firme ar fi acela de a lua legătura cu reprezentanții părților implicate și de a-i consulta cu privire la provocările sau nelămuririle legate de procesul implementării.

Până în momentul de față, nu am resimțit implicarea directă a acestui actor în dezvoltarea SGR-ului, mai ales pentru că niciun reprezentant din industria vinului nu este luat în calcul în organizarea acestei firme sau, mai mult decât atât, nu a fost invitat la consultările cu privire la implementarea proiectului în România. Având în vedere că industria vinului generează sub 7% din deșeurile de sticlă emise de România, considerăm că ar trebui să existe o piață concurențială a firmelor care oferă servicii legate de SGR în România.

Care sunt principalele clauze ale contractului încheiat pentru implementarea sistemului în România?

Contractul propus pe care trebuie să-l semnăm pentru implementarea acestui proiect este realizat, de asemenea, în parteneriat cu firma RetuRO. Una dintre principalele clauze ale acestuia menționează semnarea sa imediată, fără ca aceasta să menționeze și costul total al serviciilor stipulate în contract. Mai mult decât atât, în contract, răspunderea producătorilor pentru eventuala nerealizare a schemei de reciclare este totală, în timp ce răspunderea operatorului de sistem este limitată la 25.000 de euro. Conform acestei clauze, producătorii răspund în mod direct pentru nerealizarea targetelor de reciclare în sistem, dar operatorul din contract nu este obligat să furnizeze datele concrete despre starea realizată individual în sistem. Acesta doar propune datele agregate pentru întregul sector.

De asemenea, există mai multe deficiențe juridice în clauzele acestui contract: se specifică faptul că producătorii sunt responsabili pentru drepturile de proprietate asupra ambalajelor pe întreg lanțul comercial, ceea ce nu este adevărat. În mod normal, din momentul în care vindem marfa la distribuitor, en-gross sau în retail, atât marfa, cât și ambalajul nu mai sunt în proprietatea producătorului.

Ce provocări de natură tehnică și practică reies din implementarea sistemului de garanție-returnare?

Din postura producătorilor există mai multe provocări tehnice și practice care, ulterior, implică și anumite consecințe economice pentru noi. De exemplu, refacerea completă a ambalajelor tuturor stocurilor de vin (contraetichetelor) prin adăugarea unui nou cod de bare și a unui logo asociate SGR-ului este solicitată într-un timp foarte scurt.

În industria vinului, o mare parte din producție poate fi îmbuteliată anterior datei limită a implementării programului, fiind mai apoi expusă procesului de învechire la sticlă. De aceea, pentru domeniul vinului, condiția ca producătorii să vândă doar marfă etichetată conform SGR este nerealizabilă.

În același timp, o altă provocare de natură practică este dată de inexistența unui precedent în implementarea acestui sistem pentru sticlele de vin – luând în considerare faptul că greutatea și dimensiunea unei sticle de vin sunt diferite față de PET-uri, în restul Europei acestea sunt colectate local, separat, în containere special amplasate pe stradă sau în împrejurimile magazinelor.

Tot legat de implementarea practică a acestui sistem menționez și faptul că HG1074 nu explică în mod clar ce se va întâmpla cu sistemul existent de reciclare stabilit prin legea 249/2015. Penalizările pentru neîndeplinirea targetului de reciclare conform acestuia sunt de 2 lei/kg.

În acest context, producătorii de vinuri trebuie să plătească costuri duble specifice atât SGR-ului, cât și sistemului de reciclare deja existent în piață, fără ca aceștia să aibă posibilitatea de a influența performanța realizării targetelor conform firmei RetuROcare administrează SGR-ul sau a firmei OIREP pentru sistemul actual. Așadar, toate aceste provocări nu doar că încetinesc procesul de implementare al întregului proces, ci, în același timp, constituie și baze solide pentru iscarea unor consecințe financiare pe termen lung pentru producătorii de vinuri din România.

Care sunt următorii pași pe care îi veți face pentru a iniția procesul de dezbatere în scopul prelungirii termenului de implementare a programului?

În momentul de față, am început consultarea și alături de alți producători de vinuri din România (Corcova, DFR, Vincon Vrancea, Budureasca) în scopul demarării unui proces de judecată. Suntem cu toții de acord și susținem creșterea gradului de reciclare a sticlei, însă ne dorim o mai bună explicare și informare în cadrul tuturor sectoarelor și părților implicate despre modalitatea de implementare a acestui proces.

De asemenea, cerem flexibilitate din partea reprezentanților și Ministrului pentru a adapta sistemul în funcție de specificul și provocările fiecărei industrii. Un alt lucru pe care îl cerem este excluderea clară a clauzei conform căreia trebuie să plătim penalizare pentru marfa ambalată conform SGR în vechiul sistem de reciclare.

Avem nevoie de excluderea produselor de la export din decontarea SGR, de o reformulare juridică a contractului cu RetuRO (în ceea ce privește trimiterea mostrelor din fiecare lot și răspunderea contractuală a operatorului sistemului, a cărui responsabilitate este să fluidizeze derularea întregului proces, nu doar să recupereze costurile prin violarea standardelor europene).