Pentru cine e „Taxa pe lăcomie”?

Reading Time: 3 minute

Guvernul anunță că introduce, de la 1 ianuarie 2019, ”taxa pe lăcomie” pe activele băncilor, acestea urmând să fie taxate diferenţiat, în funcţie de nivelul Robor la 3 şi la 6 luni. Statul speră să obţină anul viitor 3,6 miliarde de lei din această taxă.

Măsura a fost anunțată, marți seara, de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici și se va regăsi, alături de alte măsuri precum plafonarea prețului la gaze și scăderea comisionului în cazul administratorilor de pensii private, într-o ordonanță de urgență care va fi adoptată de guvern la finalul acestui an.

„Taxa pe lăcomie” se va aplica la nivelul ROBOR. Astfel, la un nivel al ratei de 1,5%, taxa este zero, la 1,51% – 1,7%, taxa este de 0,2%, la 1,71 – 2,5%, la 0,4%, la 2,51% – 3%, aceasta este de 0,6%, iar la 3,01% – 3,5% de 0,9%, iar mai departe, la fiecare creștere de 0,5 puncte procentuale, taxa crește cu 0,3 puncte procentuale”, a explicat Eugen Teodorovici.

Potrivit ministrului, se estimează un impact bugetar de 3,6 miliarde de lei, dacă se depășeste pragul de 1,5%.

”În funcție de lăcomia băncilor, vom vedea și care este impactul acestei măsuri”, a spus Teodorovici, adăugând că introducerea noii taxe are ca scop protejarea românilor. „ Un alt element foarte important e legat de zona bancară. Nu ne sfiim dacă numim această taxă taxă pe lăcomie. E o propunere care să protejeze românul. În România expunerea pe tituri de stat e a doua cea mai mare din Europa. Pe de altă parte, profitul în România e atractiv, printre cele mai mari la nivel european. Firmele din România care plătesc costuri mult mai mari față de alte companii din alte state, invocându-se riscul de țară”, a mai spus ministrul.

A cui lăcomie?

Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări, el depinde de realităţile din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei şi atunci nu se poate spune că băncile sunt lacome deoarece cresc acest indice din cauza unor dereglări ale sistemului economic, a declarat, la Digi 24, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR).

Adrian Vasilescu a subliniat că nu înţelege taxa pe lăcomie anunţată de ministrul Finanţelor printre măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi aplicate de anul viitor.

„Nivelul ROBOR este imputabil întregii ţări. ROBOR este o dobândă medie la care băncile se împrumută între ele. Sigur că această dobândă odată stabilită, este stabilită pe mai multe termene, dar de obicei ROBOR la 3 luni şi 6 luni, unul dintre ele este luat în calcul la rata lunară a creditelor. Fiecare debitor care a luat un credit de la bancă are de returnat lunar o rată care este de bază şi la care se adaugă un nivel al ROBOR. (…) Dar nu înţeleg taxa pe lăcomie. Cred că aici este nevoie de o reflecţie filosofică ceva mai adâncă pentru că nu ştiu a cui lăcomie este. Băncile, dacă ar stabili singure ROBOR, statul ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit un ROBOR foarte sus, tu banca cutare, iată, eşti lacomă şi pentru această lăcomie eu stat sunt îndreptăţit prin Constituţie şi prin legile ţării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR este în funcţie de nişte realităţi din ţară şi în primul rând de rata inflaţiei. Când inflaţia a fost timp de doi ani şi jumătate la niveluri foarte joase, un an şi jumătate a fost chiar sub inflaţia medie, adică sub nivel zero, în toată acea perioadă rata ROBOR a fost zero şi ceva. Când rata inflaţiei a început să urce, în octombrie anul trecut, şi nu a urcat din alt motiv decât din unul: şocul creat de anumite autorităţi de reglementare care au scumpit rând pe rând şi periodic timp de mai multe ori, din octombrie anul trecut şi până în vara acestui an, energia electrică, energia termică, gazele naturale, produse ale căror scumpiri se reflecta în întregul tablou al preţurilor.(…) Astea fac inflaţie şi ROBOR se umflă şi el, pentru că ROBOR e o dobândă şi sunt două surori siameze în economia unei ţări, dobânda şi inflaţia”, a explicat Adrian Vasilescu.

„Se aplică taxa pe activele băncilor, dar atunci statul ar trebui să spună: pentru că, iată, eu stat sunt în situaţia de a avea inflaţie mare şi ROBOR urcă, în condiţiile astea taxez băncile. Şi atunci este în regulă. Apare o chestiune clară. Nu poţi să spui că băncile sunt lacome pentru că majorează ROBOR din cauza unor dereglări ale sistemului economic, prin inflaţie în primul rând”, a adăugat oficialul BNR.

Vasilescu a arătat că statul are dreptul prin constituţie de a impune taxe, în condiţiile în care România are cel mai mic cuantum de venituri în buget raportat la PIB-ul ţării, însă totul trebuie să fie făcut transparent.