Pavilionul României la Bienala de la Veneția, deschis oficial

Joi, în prezența mai multor oficialități române, a jurnaliștilor și a specialiștilor care au ocazia să exploreze Bienala înaintea deschiderii oficiale de pe 20 aprilie, România a vernisat oficial expoziția „What Work Is”. Prima deschidere a fost în fața lucrărilor cu cei doi artiști alături de Ministrul Culturii, președintele ICR și Ioana Ciocan, comisarul României pentru Bienală.

  „Plecând de la tema muncii și a muncitorului, predilectă în arta realist-socialistă, dar îndepărtându-mă de ea, personajele din lucrările mele nu sunt nici eroice, nici utopice, sunt oameni obișnuiți aflați între lumi și sisteme, care scapă atât propagandei, cât și productivității economice. Această suspendare între muncă și timp liber conturează un spațiu anarhic, un spațiu al libertății personale, la care eu mă raportez prin filtrul istoriei artei”.

Șerban Savu

A doua deschidere, o premieră între evenimentele similare de la alte pavilioane naționale, a extins cercul oficialităților și s-a desfășurat în fața pavilionului României.

 „Participarea României la cea de-a 60-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția reprezintă o încununare a eforturilor artiștilor români si autorităților de continuare și aprofundare a dialogului cultural între cele două state”, a declarat Gabriela Dancău, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţial al României în Republica Italiană.

„Sunt ferm convinsă că prin susținerea acestui proiect, prin sprijinirea artei și încurajarea artiștilor reușim să construim punți peste granițe, să conectăm oameni și idei, și să descoperim firescul, dar și ineditul din noi toți”, a declarat Raluca Turcan, ministrul culturii din România.

„Proiectul Ce este munca deține toate premisele pentru a fi remarcat, prin ambele sale componente, la această ediție aniversară a Bienalei de Artă de la Veneția. Sunt încrezător că peste șapte luni de la inaugurarea de astăzi vom împărtăși această concluzie. Sprijinul acordat proiectului României de anul acesta urmărește prima temă transversală a Strategiei ICR 2022-2026, înscriindu-se intr-una dintre cele mai dinamice implicări din istoria sa instituțională în promovarea artelor și industriilor creative din România”, a declarat Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român.

Expoziția lui Șerban Savu este curatoriată de Ciprian Mureșan, alături de care împarte atelierul său din Cluj și de care-l leagă o lungă prietenie, motiv pentru care cei doi artiști au mărturisit că au colaborat foarte ușor pentru a pregăti participarea României la cea de-a 60-a Expoziție Internațională de Artă – La Biennale di Venezia.

Lucrarea lui Savu urmărește istoria reprezentațională a corpului care muncește, compunând o iconografie complexă a muncii și timpului liber, modelată în primul rând de studiul realismului istoric și al ideologiilor sale, precum și de arta de propagandă din Blocul de Est.

Invitat să răspundă proiectului lui Șerban Savu, studioul de design grafic din Bruxelles Atelier Brenda (Sophie Keij și Nana Esi) propune o intervenție site-specific pe fațada și la începutul traseului expozițional. Pavilionului României. Lucrările lor sunt o reflecție asupra muncii, asupra corpului care muncește și asupra cuantificării lor financiare, și asupra iconografiilor contrapropagandei. La începutul traseului expozițional din Pavilion, o monedă de metal, rezultatul cercetării efectuate de Atelier Brenda despre transformarea într-un bun comercial a timpului liber, este prezentată într-un panou de sine stătător din sticlă.

Amplasată la începutul traseului expozițional, moneda condensează unele dintre temele explorate de expoziție. Basorelieful realizat de Atelier Brenda pe fațada Pavilionului are un impact la o scară monumentală, subminând în același timp genul comemorativ, iar posterul lor – asemenea unei planșe dintr-un potențial atlas al figurilor care muncesc – acționează prin intermediul unei genealogii speculative a definițiilor contemporane ale muncii.

Completând prezentarea de la Pavilionul României din Giardini della Biennale, proiectul lui Savu pentru Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția aduce crearea unui mozaic de mari dimensiuni, în spiritul micilor ateliere meșteșugărești venețiene. Ideea a fost prezentată publicului cu o zi înainte de vernisarea expoziției de la Pavilionul României din Giardini della Biennale.

Mozaicul Adevărata natură, inspirat de pictura omonimă a lui Savu din 2019, va fi aici mărit la o scară monumentală, urmând să fie oferit, după închiderea bienalei, în vederea instalării pe fațada unei clădiri din Chișinău, completând astfel arcul concepției sale, întrucât Savu a dezvoltat ideea care stă la baza lucrării ca o antiteză ironică laPlugarul universului, un mozaic socialist din epoca sovietică de pe fațada Centrului de tineret „Iuri Gagarin” din capitala Moldovei.

Pe lângă atelierul de producție a mozaicului, Noua Galerie va găzdui și un program public de dezbateri pe teme ce merg de la istoria mozaicului până la teoriile legate de muncă din antropologia, economia și filosofia contemporană, ecologie și societate post-muncă, program coordonat de Ovidiu Țichindeleanu, critic contemporan proeminent stabilit în Chișinău.

Tema generală a Biennale Arte 2024 este „Străini pretutindeni”.

Bienala de la Veneția este unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale dedicate manifestărilor artistice din domeniile arte vizuale, arhitectură, muzică, teatru, dans, cinematografie. Prima participare a României a fost în 1907 prin lucrările lui Fritz Storck. Din 1938, România are parte de un Pavilion dedicat, aflate lângă cele ale Poloniei și Greciei. Inaugurarea oficială a Pavilionului României din 1938 s-a făcut cu o expoziție de grup la care au participat Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Eustațiu Stoenescu, Ion Theodorescu-Sion – pictură, Oscar Han, Ion Jalea, Cornel Medrea – sculptură, alături de lucrări semnate de Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu expuse în Pavilionul Italiei, pentru Expoziția Internațională a Peisajului în Pictură în secolul al XIX-lea.