Patru priorități pentru o strategie globală în caz de pandemie

Reading Time: 4 minute

Text de Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, special pentru Biz.

Contrastul dintre liniștea de pe străzile și din piețele Europei și realitatea tumultoasă și dureroasă din multe dintre spitalele acesteia este zguduitor. COVID-19 a pus stăpânire nu numai pe Europa, ci și pe întreaga comunitate internațională. Este deja clar că pandemia va da o nouă formă lumii în care trăim. Dar în ce mod anume o va schimba depinde de alegerile pe care le facem astăzi.

Coronavirusul ar trebui considerat inamicul comun al umanității. Deși nu avem de-a face cu un război, trebuie să ne mobilizăm resursele ca pentru un război.

Însă în momente de criză, reacția noastră instinctivă este să ne retragem în sine, să luptăm fiecare pentru el. Deși este de înțeles, această reacție are efectul contrar celui scontat. Consecința luptei pe cont propriu este, în mod aproape cert, că lupta va dura mai mult și că va avea costuri umane și economice mai ridicate. Deși inamicul a stârnit reflexe naționaliste, nu-l putem combate decât prin coordonare transfrontalieră – în Europa și dincolo de frontierele acesteia.

Avem nevoie de o abordare internațională comună a pandemiei, inclusiv pentru a le acorda sprijin celor mai vulnerabili, nu în ultimul rând celor din țările în curs de dezvoltare și din zonele de conflict. Am subliniat acest lucru în discuțiile recente cu miniștrii de externe din cadrul G7 și cu numeroși alții. Uniunea Europeană trebuie să fie și va fi parte a acestui efort.

Este momentul să arătăm că solidaritatea nu este o vorbă goală

Din fericire, acest lucru este deja dovedit în Europa, unde Franța și Austria trimit peste trei milioane de măști Italiei, iar Germania preia și tratează pacienți din Franța și Italia. După o primă etapă în care s-au luat decizii divergente la nivel național, intrăm acum într-o etapă de convergență, în care UE joacă un rol central.

În ceea ce o privește, UE își accelerează contribuția, prin decizii de facilitare a achizițiilor comune de echipamente medicale vitale, un stimulent economic comun și eforturi consulare coordonate de a repatria cetățenii UE blocați în străinătate. În urma unei reuniuni virtuale a Consiliului European, liderii UE au convenit să-și intensifice eforturile comune, nu în ultimul rând prin elaborarea unui sistem european de gestionare a crizei și a unei strategii comune de gestionare a problemei coronavirusului.

Criza COVID-19 nu este o bătălie între țări sau sisteme. În diferitele stadii ale pandemiei, a existat asistență reciprocă între Europa, China și alte părți, care au dat dovadă de sprijin reciproc și solidaritate. UE a sprijinit China atunci când a apărut virusul la începutul anului, iar acum China trimite echipamente și medici pentru a ajuta țările afectate din întreaga lume.

Sunt exemple concrete de solidaritate și cooperare la nivel mondial; ele trebuie să devină standardul. Am putea considera COVID-19 drept un accelerator al istoriei. Oricare ar fi schimbările care ne așteaptă, UE trebuie să rămână un factor unificator, promovând eforturile comune întreprinse alături de China și de Statele Unite pentru a face față pandemiei și consecințelor acesteia. G20 și Organizația Națiunilor Unite pot contribui în mod substanțial numai cu condiția ca aceste trei puteri să acționeze în aceeași direcție.

Dincolo de coordonarea internațională dintre guverne, trebuie intensificată cooperarea între oamenii de știință, economiști și factorii de decizie politică. În timpul crizei financiare din 2008, G20 a jucat un rol esențial în salvarea economiei mondiale atunci când se afla în cădere liberă. Este din nou imperios necesar un simț de conducere la nivel mondial în aceeași logică.

Există patru priorități majore pentru cooperare la nivel global

În primul rând, trebuie să punem în comun resurse pentru a produce noi tratamente și un vaccin, care ar trebui tratate drept bunuri publice la nivel internațional.
În al doilea rând, trebuie să limităm daunele economice prin coordonarea măsurilor de stimulare fiscală și monetară și protejarea comerțului global cu bunuri.
În al treilea rând, ar trebui să planificăm redeschiderea frontierelor în mod coordonat în momentul în care autoritățile în domeniul sănătății dau undă verde în acest sens.
În sfârșit, trebuie să cooperăm pentru a combate campaniile de dezinformare.

Rezultatul summitului virtual recent al G20 indică această direcție generală. Însă inițiativele globale și multilaterale vor trebui sprijinite și puse deplin în aplicare în zilele și săptămânile care urmează.

Pe măsură ce virusul se răspândește în toată lumea, trebuie să acordăm o atenție deosebită impactului din ce în ce mai mare pe care îl are asupra țărilor fragile, unde amenință să agraveze crizele de securitate existente. În Siria, Yemen, Gaza și Afganistan, milioane de oameni au suferit în cursul atâtor ani de conflicte. Imaginați-vă numai consecințele în cazul în care coronavirusul se manifestă în taberele de refugiați din aceste regiuni, unde serviciile de salubrizare și de sănătate sunt deja suprasolicitate și unde lucrătorii umanitari depun deja mari eforturi pentru a acorda ajutor.

Apoi e Africa, care are o importanță crucială. În urma epidemiei de Ebola din 2014-2016 și altor epidemii, țările africane dispun de o anumită experiență de care Europa duce lipsă în această criză. Însă sistemele de sănătate de pe continent rămân în ansamblu slabe, iar numărul persoanelor infectate crește.

În multe țări în curs de dezvoltare, oamenii adesea nu au altă opțiune decât să iasă în fiecare zi și să-și câștige pâinea în economia informală. Mai grav, spălatul pe mâini și distanțarea socială pot fi cu mult mai dificile dacă nu există apă curentă și în locuri în care familiile trăiesc în general în spații înghesuite.

Aceasta este o bătălie care va necesita fonduri pentru a fi câștigată. Țările în curs de dezvoltare depind în mod esențial de trei surse de finanțare: investițiile străine, remiterile de bani și turismul. Însă toate aceste trei surse sunt afectate grav în prezent. La nivel global, fluxurile de capital au scăzut cu 60 %, deoarece investitorii se reorientează către bunuri sigure, iar lucrătorii migranți își pierd locurile de muncă și nu pot trimite bani acasă.

Ne confruntăm cu o recesiune globală, iar pentru a evita un colaps economic în țările în curs de dezvoltare, va fi nevoie de un sprijin financiar și de linii de creditare semnificative – foarte curând. Coordonarea între băncile centrale și instituțiile financiare internaționale reprezintă singura cale de urmat viabilă.

Nu în ultimul rând, pe fondul unei atmosfere sumbre copleșitoare, se ivește o șansă de a încheia conflicte de durată. Au apărut deja unele semne pozitive de cooperare între rivali. Astfel, de exemplu, Emiratele Arabe Unite și Kuweitul au trimis recent ajutoare Iranului, care este deosebit de grav afectat de epidemia de COVID-19. Nimeni nu își poate permite să desfășoare mai multe războaie în același timp. Așa cum a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, ar trebui să folosim această criză drept o ocazie de a restabili pacea.

Lumea a întâmpinat criza în primă instanță într-un mod necoordonat, prea multe țări ignorând semnalele de avertizare și acționând pe cont propriu. Acum este clar că vom ieși din această situație doar împreună.

Josep Borrell este Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene