Patru din zece români spun că se vor vaccina împotriva COVID-19

Patru din zece români spun că se vor vaccina împotriva COVID-19

Compania de sondare a opiniei publice IRES a dat publicității un nou sondaj despre campania de vaccinare împotriva Coronavirus.

Potrivit sondajului, procentul românilor care spun că se vor vaccina împotriva COVID-19 este în creștere față de măsurătorile anterioare.

Patru din zece români spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei.

O cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina. Nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare

25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului.

Cine nu vrea să se vaccineze

Motivele pentru care românii nu doresc să se vaccineze sunt: teama de reacțiile adverse, lipsa încrederi în aceste vaccinuri, starea personală de sănătate.

I-ar face să își schimbe părerea dacă ar primi informații mai detaliate și pe înțelesul lor. Cum ar fi garantarea siguranței vaccinului, informațiile sau reacțiile de la persoane care deja s-au vaccinat. Ori condiționarea anumitor activități de vaccinare.

Nehotărâții sunt mai curând femei, persoane ocupate, cei care utilizează internetul și rețelele sociale

Chiar și cei care declară că se vor vaccina cu siguranță sau deja s-au vaccinat au temeri legate de vaccine. Efectele adverse și reacțiile alergice fiind cel mai frecvent întâlnite.

Românii sunt moderat-optimiști cu privire la îndeplinirea de către autorități a obiectivelor și a termenelor legate de vaccinarea anti COVID-19, dar și legat de corectitudinea procesului de vaccinare în sensul respectării priorității diferitelor categorii de populație.

Mai mult de jumătate din români cunosc pe cineva bolnav de Covid-19

Puțin peste jumătate din respondenți declară că știu pe cineva care a fost bolnav de COVID-19 sau au fost bolnavi ei înșiși. Aceștia sunt mai curând bărbați, persoane ocupate, cu acces la internet și utilizatori de rețele sociale, din mediul urban, din Transilvania-Banat; proporția celor care cunosc astfel de persoane scade odată cu înaintarea în vârstă și crește odată cu nivelul de educație și venit.

Românii sunt mai îngrijorați de infectarea cu COVID-19 pentru cienva din familia lor decât pentru ei însiși

Majoritatea respondenților sunt mai curând îngrijorați cu privire la infectarea cu virusul SARS-CoV-2 a membrilor familiei lor decât cu privire la infectarea personală (foarte îngrijorat și destul de îngrijorat – 62% membru al familiei, 52% – personal). Procentul femeilor care sunt foarte și destul de îngrijorate este mai mare decât cel al bărbaților, iar proporțiile celor îngrijorați în măsură mai mare cresc odată cu înaintarea în vârstă, scad odată cu creșterea venitului și sunt mai mari în rândul persoanelor neocupate, al celor care nu utilizează internetul și a celor care locuiesc în mediul urban.

Campania de vaccinare este bine organizată

Campania națională de vaccinare este percepută drept bine și foarte bine organizată de 51% dintre participanții la sondaj, iar 44% o consideră slab sau foarte slab organizată. Pe măsură ce scade vârsta, cresc nivelul de educație și cel al veniturilor, crește procentul celor care cred că această campanie este bine și foarte bine organizată.

Nu toți românii cred că vaccinurile aprobate de UE sunt sigure și eficace

Aproximativ jumătate dintre respondenți cred că vaccinurile anti COVID-19 aprobate în UE sunt sigure și eficace în mare și foarte mare măsură, iar 46% consideră că acestea sunt sigure și eficace în mică sau foarte mică măsură. Pe măsură ce cresc nivelul de educație și venit, crește încrederea în siguranța și eficacitatea vaccinurilor anti COVID-19; această încredere e mai mare în rândul celor care nu utilizează internetul sau rețelele sociale și locuiesc în mediul urban.

În timp ce opt din zece persoane sau mai multe din populația investigată cunoaște că vaccinarea împotriva COVID-19 este voluntară (91%), gratuită (89%) și necesară pentru ridicarea restricțiilor cauzate de pandemie (79%), două treimi din eșantion (66%) consideră vaccinarea eficace și aproximativ jumătate (53%) o consideră sigură.  Persoanele cu vârsta peste 51 ani, care nu utilizează internet/rețele sociale, neocupate consideră vaccinarea eficace și sigură în proporții mai mari; în plus, pe măsură ce crește nivelul educației, crește procentul celor care o consideră eficace și sigură.

4 din 10 români declară că se vor vaccina împotriva COVID-19, dar 1 din 5 este decis să nu se vaccineze

Patru din zece persoane intervievate spun că sigur se vor vaccina cu un vaccin anti-COVID-19, atunci când va fi disponibil pentru ei; o cincime dintre respondenți spun că sigur nu se vor vaccina; nehotărâți sunt 36% dintre participanții la cercetare (25% probabil se vor vaccina, 9% probabil nu se vor vaccina și 2% sunt nehotărâți la momentul derulării studiului).

Persoanele nehotărâte sunt mai curând femei, intervievați ocupați, care utilizează internetul și rețelele sociale; pe măsură ce scade vârsta, crește nivelul de educație și cel al veniturilor, respondenții spun în proporții mai mari că sunt nehotărâți cu privire la vaccinare.

Persoanele care încă nu s-au decis dacă se vor vaccina (probabil se vor vaccina, probabil nu se vor vaccina și nehotărâți) spun că doresc să se consulte, pentru a lua o decizie, cu profesioniști în domeniul sănătății (75%) și membri ai familiei (23%), dar și alte persoane; 4% dintre respondenți spun că nu vor să se consulte cu nimeni cu privire la această decizie.

De ce nu vor să se vaccineze românii

Principalele motive enumerate de cei care nu doresc să se vaccineze (sigur nu se vor vaccina sau probabil nu se vor vaccina) sunt teama de reacțiile adverse ale vaccinului (27%), lipsa încrederii în aceste vaccinuri (23%), percepția că au imunitate bună/sunt sănătoși (12%) sau faptul că nu au încredere în vaccinuri, în general (12%).

Dintre cei care declară că probabil sau sigur nu se vor vaccina, 63% spun că există anumite elemente care i-ar determina să își schimbe această părere; printre acestea, se numără: primirea de informații detaliate, pe înțelesul lor (18%), eficacitatea vaccinurilor (16%), primirea de informații de la persoanele care deja s-au vaccinat (14%), obligativitatea vaccinării sau condiționarea unor activități de vaccinare (12%), precum și alte motive.

Cine sunt ”influencerii” care pot face românii să se vaccineze

Deschiderea pentru vaccinarea împotriva COVID-19 poate fi influențată, conform declarațiilor respondenților, în primul rând de medicii de familie (62%), propriii copii (43%), consilierul/psihologul lor, prietenii lor (32%) și părinții acestora (31%). Pe ultimul lor, dintre categoriile investigate, se află profesorii/educatorii copiilor respondenților (18%).

O cincime dintre intervievați declară că există o personalitate în România care i-ar determina să aibă mai multă încredere în vaccinarea anti COVID-19. Dintre aceștia, principalii vectori de încredere ar fi Președintele țării, Klaus Iohannis (23%), Secretarul de Stat Raed Arafat (17%), medici precum Adrian Streinu Cercel (9%) și Alexandru Rafila (5%), dar și alți medici (7%). Pe măsură ce înaintează în vârstă, respondenții se declară mai deschiși pentru a fi determinați de persoane celebre să aibă încredere în vaccinare; de asemenea, bărbații, persoanele neocupate, cei care nu utilizează internetul și locuitorii din mediul urban spun în mai mare măsură că i-ar putea determina să aibă mai mare încredere o persoană cunoscută din România.

Sondajul a fost efectuat în perioada 13 -= 15 ianuarie 2021, pe un eșantion de 1.512 de oameni, prin metoda CATI. Rata de eroare este de  ± 2,5%.