Patriotism tehnologic

Patriotism tehnologic

Jumatate din piata tabletelor din Romania e controlata de companiile romanesti, un fenomen atipic pentru Europa. Mai mult, producatorii locali cu priza la publicul raman isi extind gama de produse spre segmentul premium, controlat de brandurile straine. Cumpara romanii gadgeturi din patriotism? 

Tabletele au fost privite cu scepticism inca de la aparitia conceptului pe piata. In momentul in care Steve Jobs prezenta iPad, specialistii in tehnologie si retail considerau ca viitorul acestui tip de produs era unul incert, pe fondul dimensiunilor prea mari si al lipsei de aplicabilitate a tehnologiei in viata de zi cu zi. Intre timp, misterul din jurul viitorului lor s-a risipit. Aceste accesorii tehnologice sunt nelipsite din gentile consumatorilor si se dovedesc extrem de utile nu doar pentru entertainment, ci si in scop de business, portabilitatea fiind factorul-cheie in acest caz. Tabletele au fost adoptate ca produse mainstream si in tarile in curs de dezvoltare, precum Romania. Insa, spre deosebire de marile piete, dar si de vecinii europeni, in Romania intalnim de cativa ani un fenomen atipic: producatorii locali obtin cote de piata tot mai mari ca volum de vanzari, in dauna unor jucatori consacrati la nivel global.

La finele lui 2013, piata tabletelor din Romania se situa la cota 500.000 de unitati vandute, cu aproximativ jumatate din vanzari realizate de brandurile romanesti. Piata continua sa raporteze cresteri de doua cifre, iar volumele realizate de brandurile romanesti cresc in acelasi ritm. Cu alte cuvinte, branduri precum Evolio, Allview, E-Boda, Serioux sau Utok tin pasul cu dezvoltarea pietei si in unele cazuri chiar se dezvolta intr-un ritm mai rapid. Fenomenul este unul atipic in Europa, continent dominat de marci consacrate precum Samsung sau Apple. Desigur, la nivel de venituri generate, cele doua companii domina si piata locala, pe fondul practicarii unor preturi mai ridicate pentru produse premium, insa volumele mari sunt realizate de brandurile romanesti, care se adreseaza in mare parte pietelor medium si low-end. Motivul pentru care romanii cumpara tablete de la romani nu tine insa de patriotism sau de o incredere mai mare in producatorii locali, comparativ cu cei straini.

In momentul in care brandurile romanesti au patruns pe piata tabletelor, segmentul de medium si low cost nu era vizat de numele mari din industrie. “Singura modalitate prin care puteai cumpara o tableta la un pret mic era prin intermediul operatorilor de telefonie si date, insa acolo existau costul lunar asociat serviciului de date si semnarea unui angajament de cel putin doi ani. Astfel,  randurile romanesti, cum este si cazul Evolio, au ocupat un segment de piata pentru care exista cerere, insa oferta era limitata, daca nu chiar inexistenta”, explica presedintele Evolio, Liviu Nistoran, a carui companie detine 15% din piata tabletelor ca volum.

Ofensiva tabletelor romanesti – produse de fapt in Asia, la fel ca si cele vandute de brandurile straine – a inceput in 2011 si s-a desfasurat aproape exclusiv pe nisa low-end. Nu au fost vizate doar principalele aglomerari urbane, ci intreg teritoriul tarii: “Publicul nostru nu se reduce la orasele mari, ci cuprinde si consumatori din orase mici sau din zone rurale, care dispun de un buget limitat si care nu au nevoie de cele mai performante dispozitive”, spune Alexandru Dragoiu, directorul general si fondatorul E-Boda. Acest lucru le-a permis jucatorilor locali sa isi creeze un nume pe piata intr-o perioada in care romanii de-abia incepeau sa afle care sunt avantajele unor astfel de device-uri mobile. Ulterior,  producatorii locali au optat pentru diversificarea portofoliilor, fie ca au inceput sa lanseze produse premium, smartphone-uri sau sa exporte tablete in tarile vecine.

Utok, brand romanesc lansat in a doua jumatate a anului trecut de compania Skin, isi bazeaza dezvoltarea pe extinderea in Europa. “Dorim sa fim prezenti pe cat mai multe piete internationale, iar primii pasi au fost deja facuti chiar de anul acesta, Utok fiind prezent pe pietele din Serbia, Croatia, Ungaria, Moldova si Grecia”, spune Camil Perian, directorul general al Utok. La doar opt luni de la lansare, Utok vindea 100.000 de device-uri, dintre care 65% sunt tablete, iar oficialii spera sa poata dubla vanzarile pana la finele acestui an. “Cota de piata mare a brandurilor romanesti este un fenomen atipic in comparatie cu alte piete europene daca ne raportam strict la cifre, dar credem ca romanii si-au dat seama ca performantele portabile pot fi experimentate intr-un mod mult mai accesibil”, e de parere Perian.

Pentru a tine pasul cu brandurile straine, romanii au inceput sa se adreseze segmentelor business, prin parteneriate cu producatorul de procesoare Intel, pe partea de hardware, dar si cu Microsoft, pentru integrarea sistemului de operare Windows 8.1. Iar daca Utok tinteste pietele straine iar Evolio cocheteaza cu segmentul premium, E-Boda – cu 75.000 de tablete vandute anul trecut – acorda o atentie sporita vanzarii de accesorii, precum folii si huse de protectie, tastaturi mobile, suporturi si incarcatoare auto sau dispozitivul Full Stream. Iar daca romanii incearca sa urce o treapta in materie de preturi si calitate a produselor, concurentii lor directi, brandurile straine, par sa adopte o strategie inversa pentru piata din Romania. In ultimul an, acestia si-au diversificat portofoliile lansand un numar mare de tablete din zona medium si lowend, in timp ce alti producatori straini, mai putin cunoscuti, s-au lansat in Romania exclusiv pe zona low-end. Astfel, daca in anii trecuti asistam la o impartire “frateasca” a pietei, producatorii straini dominand zona premium si romanii realizand volume mari pe nisa tableteor cu pret mic, in urmatorii ani ne asteapta dueluri directe pe toate segmentele de piata intre cele doua categorii de producatori. Chiar si in acest context, este putin probabil ca vreunul din jucatorii de baza sa resimta un declin. Cum asteptarile sunt de crestere a pietei cu pana 50% pentru 2014, competitia i-ar putea rasplati pe toti jucatorii, pe termen scurt.