Pasiunea pentru muzică. Andra Vasile, de la voluntariat la producerea de hit-uri pentru topurile muzicale
Reading Time: 8 minuteCum iau naștere piesele de succes ale artiștilor români? Cum arată o sesiune de creație în industria muzicală? Care sunt cele mai ascultate genuri muzicale în prezent? Respectarea trendurilor sau emoția și autenticitatea? Care este rețeta de succes pentru a face un artist și o piesă cunoscute? Acestea sunt câteva întrebări la care răspunde Andra Vasile, A&R Admin // Sync Manager la Global Records, într-un interviu exclusiv pentru Revista BIZ.
Pasionată de muzică încă din copilărie, Andra împărtășește și cum a ajuns de la această pasiune la a face voluntariat pentru concerte susținute în România de Red Hot Chilli Peppers sau In Flames, sau să lucreze ca PR pentru o companie care organiza concerte cu artiști internaționali ca The Hollywood Vampires, HIM, Dream Theater, Slash, Godsmack, Megadeth. Cum arată jobul său de acum, într-o industrie în continuă schimbare, odată cu tehnologia și dezvoltarea platformelor de social media, care sunt cele mai mari satisfacții pe care le are din munca sa și cum se vede, din spatele scenei ascensiunea unui artist de succes, Andra detaliază pentru cei interesați de muzică, atât ca business, cât și ca mijloc de recreere.
Andra, cum ai început să lucrezi în domeniu și ce te-a atras la jobul de astăzi?
Mi-a plăcut muzica dintotdeauna, în copilărie îmi petreceam foarte mult timp uitându-mă la MTV și ascultând casete cu muzica anilor ‘80-’90. În liceu, am început să merg şi la concerte, în orașul meu natal, Pitești, m-a atras foarte mult zona de live. Mai apoi, în 2009 s-a produs revelaţia absolută, momentul în care am decis că îmi doresc serios să merg pe această cale şi să nu mai privesc muzica doar ca un simplu fan. Vedeam pentru prima dată live trupa mea preferată, Placebo, şi toată emoţia pe care mi-au transmis-o de pe scenă şi comuniunea incredibilă care s-a format între miile de oameni din public, m-au făcut să-mi propun ca atunci când mă mut la București pentru facultate, să încerc să pătrund în industria muzicală şi să fiu şi eu o rotiță în acest mecanism care reușește să trezească atât de multă bucurie şi emoție în oameni. Am început prin a face voluntariat la concerte, printre care amintesc Red Hot Chilli Peppers pe Arena Națională, In Flames la Arenele Romane, încă multe altele la Romexpo sau Sala Palatului. M-am ocupat cu de toate, cu orice era necesar, de la cumpărat corzi de chitară sau schimbat valută până la pus brăţări la intrare sau gestionarea listei de presă. Mai apoi, primul job serios a fost cel de PR pentru o companie care organiza concerte cu artiști din afară. Am lucrat pentru nume precum The Hollywood Vampires, HIM, Dream Theater, Slash, Godsmack, Megadeth şi chiar Placebo 🙂 din poziția de communication manager. Ba chiar am făcut parte și din echipa de organizare al unui concert Michael Bolton în Cairo. În afară de zona de live entertainment, am mai lucrat ca PR pentru o casă de discuri, iar din 2017 lucrez la Global Records. Am început ca booking agent, gestionând concertele artiștilor din rosterul nostru, iar din 2020 am trecut la zona de A&R şi sync.
Ce presupune munca ta de zi cu zi și care este contribuția ta la succesul celor mai ascultate piese?
Munca mea de zi cu zi presupune, în primul rând, organizarea şi overview-ul sesiunilor de creaţie în urma cărora iau naștere piesele artiştilor noştri şi nu numai. Urmăresc, în principal, ca autorii și producătorii noştri să aibă parte de oportunități, să îşi dezvolte abilitățile creative prin sesiuni constante și să particip la crearea unui mediu propice pentru evoluţia lor. De asemenea, sunt şi om de suport pentru colegii din departamentul de A&R, unde în multe cazuri, mă ocup de negocierea și confirmarea procentelor alocate creatorilor privind drepturile de autor pentru fiecare lansare. În acest moment, avem semnați exclusiv peste 60 de producători și autori, iar portofoliul se mărește, întrucât suntem mereu în căutare de noi talente. În afară de zona de sesiuni, lucrez şi în departamentul de sync, practic propun piesele din catalogul nostru pentru a fi plasate în filme, seriale, jocuri, reclame şi nu numai, orice fel de conținut video. De asemenea, mă ocup şi de implementarea pieselor pe care le creăm special pentru anumite reclame și campanii.
Cum iau naștere piesele de succes? Care este procesul prin care trec?
Sunt procese diferite, nu există o rețetă unică. Se poate porni fie de la o idee de instrumental a producătorului, de la o armonie la chitară sau pian, fie de la o linie melodică sau de la un motiv, un concept, o sintagmă, de la care se construiește scheletul piesei care, mai apoi, se șlefuiește și ajunge să devină cântecul pe care îl regăsim în playlisturile radio sau Spotify.
Nu pot să spun că există o reţetă a hitului, altfel, oricine ar deține reţeta ar compune hituri pe bandă rulantă. Este important, desigur, să fii atent și la trenduri, dar mai important este să fii autentic, să-ți exprimi emoțiile și chiar anumite trăsături de personalitate. Și să îţi transpui experiențele pe note muzicale care, sigur sigur, se vor oglindi și în oamenii care ajung să le asculte. Cand ne uităm la artiştii români sau străini care au trecut testul timpului, vedem că sunt aceia care și-au asumat riscuri, care au inovat și care au fost “true to themselves”.
În ce fel este gândită o piesă înainte de acest proces (în toate aspectele) pentru a avea succes?
Asta depinde puțin și de scopul sesiunii. Sunt sesiuni, de exemplu, targetate pe un anumit stil muzical care este în trend sau pe care dorim să îl explorăm și acolo clar autorii și producătorii primesc anumite referințe de sound după care să se ghideze în procesul de compoziție. Mai sunt și sesiuni organizate pentru un anumit artist care are deja o direcție bine stabilită, un sound specific, ușor recognoscibil, prin urmare, la fel, există niște repere de la care porneşte actul de creație. Însă, sunt și sesiuni fără un obiectiv bine definit, scopul, de fapt, fiind acela de a face muzică, de a lăsa creativitatea și inspirația de moment să îşi spună cuvântul, de a ne juca cu teme, sunete și de a ne distra. Până la urmă, cel mai important este ca autorii și producătorii să se simtă bine în studio și să se distreze. De multe ori, din astfel de sesiuni fără brief, au ieșit piese care apoi s-au dovedit a fi hituri.
Cum arată sesiunile muzicale? Cât durează și cum se desfășoară?
Sesiunile sunt formate din minimum un producător, minimum un autor (songwriter) care să compună linia melodica şi textul şi un artist, o voce (în multe cazuri, autorii au și voci foarte bune care sa interpreteze ghidul final). Pot fi și 2 autori sau mai mulți într-o sesiune, însă 2-3 este numărul maximum, astfel încât fiecare să reușească să contribuie la piesă (până la urmă, o piesă are, în medie, 3-4 minute). Avem şi mulți artişti care sunt şi foarte buni songwriteri. Durata variază în funcție de inspirația oamenilor din sesiune, s-au creat piese și într-o jumătate de oră, iar altele s-au finalizat după 7-8 ore.
La noi, la Global Records, de obicei, sesiunile încep undeva la ora prânzului şi țin atât cât au nevoie compozitorii, nu există vreo limitare de timp, pot petrece și 24 de ore neîntrerupte în studio dacă pot și vor 🙂.
Care sunt piesele la succesul cărora ai contribuit?
De când lucrez în acest departament la Global Records, am organizat şi programat sute de sesiuni de creație, am luat parte şi la organizarea de camp-uri, din care au ieșit piese foarte bune și, desigur, și hituri, dar n-aş putea să numesc doar câteva. În plus, succesul unei piese este un mix de elemente, pornind de la talentul compozitorilor și interpretarea artistică, la îndrumarea și aportul creativ al colegilor din departamentul de A&R, până la implementarea lansării și a promovării piesei care, toate la un loc, o pun în cea mai bună valoare posibilă.
Cum sunt factorii nelipsiți din procesul creativ care transformă o piesă într-un hit?
Cred că cei mai importanți factori sunt perseverența și munca asiduă în studio. Producătorii pe care îi vedem creditați în dreptul hiturilor au sute de ore petrecute în studio și sute de piese nelansate care poate nu vor vedea niciodată lumina zilei. Succesul în muzică, indiferent cât de mult am încerca să îl operaţionalizăm, să îl disecăm şi să îl replicăm, este destul de imprevizibil şi instabil pentru că muzica însăşi este subiectivă şi modul în care o percepem se schimbă în funcție de experiențele noastre, de vârstă. Gusturile, în general, se pot schimba. Vin alte generaţii din urmă care au alte preferințe, alți favoriti, apar alte aspecte la care se uită la un artist și cu care se identifică. Aşa că singurele “constante” sunt munca perpetuă şi perseverenţa, chiar dacă succesul nu se arată imediat, acesta se construiește în timp, iar cel mai mare dușman al său este descurajarea și renunțarea.
Cum se vede din exterior meseria ta și cum este ea, de fapt?
Din exterior, meseria mea este destul de greu de definit, mulți fani cred că piesele artiștilor lor preferați se întâmplă de la sine 🙂. La fel și videoclipurile, concertele și nu numai. Însă, de fapt, în spate sunt armate de oameni care vin în sprijinul artiștilor și îi sfătuiesc în legătură cu toate aspectele carierei lor, de la ţinute şi machiaj, până la muzică şi la producția unui concert. Meseria, şi nu doar a mea, a tuturor colegilor mei pare foarte „glamourous” din exterior și chiar este de multe ori, însă presupune și multe ore de muncă, mult dinamism, sunt schimbări și situaţii neprevăzute pe care trebuie să le gestionezi, o dezvoltare profesională continuă pentru a ţine pasul cu noutățile tehnologice care influențează mersul industriei.
Care sunt artiștii de succes din ascensiunea cărora ai făcut parte încă de la început?
Când am început sa lucrez la Global Records, majoritatea artiștilor era consacrată. În privința artiștilor la a căror ascensiune am asistat, nu aș putea sa-mi arog vreun merit deosebit (EMAA, rareș, Olivia Addams, Holy Molly sau wrs printre ei), întrucât munca și implicarea mea au fost coroborate cu munca și viziunea colegilor mei și, desigur, cu cele ale artiștilor.
Totuși, ar fi un moment definitoriu cu care mă mândresc. Este vorba despre perioada 2015-2016 în care am lucrat îndeaproape cu Mihail. Era perioada în care lansase ,,Mă Ucide Ea” și prin eforturile de promovare depuse ca PR, am reușit să popularizăm atât piesa, cât şi artistul la nivel național.
Care sunt schimbările de trend în industria muzicală românească, în ultimii 10 ani? Ce gen a devenit mai ascultat/de succes și de ce?
Cred că cea mai elocventă schimbare, vizibilă din spațiu, este popularizarea genului trap. A apărut un val de artiști tineri, adepți ai “do it yourself”. Ei sunt și proprii manageri, agenți de booking, producători muzicali, A&R. Apelează la prieteni pentru a-și filma un videoclip sau pentru a-și crea un artwork. Dar şi aceștia s-au profesionalizat enorm de mult în ultimii ani și s-au dezvoltat în adevărate business-uri, au învăţat să apeleze la oameni cu experiență pentru a-i ajuta în evoluția lor muzicală. Însă, curentul trap este încurajator pentru numeroși tineri care îşi doresc să pătrundă în industria muzicală. Cu toate acestea, și artiștilor trap li se aplică aceleași principii de perseverență şi muncă în formă continuă pentru a atinge succesul.
În ce fel o piesă respectă aceste trenduri astăzi, pentru a deveni hit?
Trendurile sunt definite de oameni, de climatul social și de direcțiile în care merge pop culture-ul la nivel global. Muzica este ascultată de oameni, iar hitul devine hit după ce este validat de un număr foarte mare de fani, de aceea trebuie ca o piesă să reflecte experiențele și poveștile cu care publicul se poate identifica, cu care poate rezona.
De aceea, da, consider că o piesă are șanse mai mari să devină hit dacă urmărește trendurile momentului. Însă, și mai important, când atenţia se îndreaptă mai puțin către trenduri și mai mult către inovație și autenticitate, către exprimarea emoțiilor pure, către transmiterea unui mesaj sincer si curajos, acea piesă poate să fie mai mult decât un hit, poate deveni un evergreen care să transceadă generații.
Pe tine ce muzică te inspiră?
Muzica este mult prea vastă și complexă pentru a te limita la 1-2 genuri muzicale. Ascult cu mare plăcere demo-urile care ies din studiourile noastre, ba chiar mă simt privilegiată că sunt printre primii oameni care le ascultă. Cred că cele mai ascultate genuri sunt pop-ul și dance-ul de câţiva ani încoace. Mai ascult și multă muzică de film, atât coloane sonore originale, cât și compilații de piese care formează soundtrack-ul. Îmi place și muzica clasică, cam toate sub genurile de rock și metal (de la rock’n’roll la black metal), practic îmi țin mintea deschisă şi mă bucur de muzică în toate formele sale.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz