Părinții din mediul rural consideră că uneori e nevoie să bați copiii pentru a-i educa

Părinții din mediul rural consideră că uneori e nevoie să bați copiii pentru a-i educa

World Vision România a lansat raportul „Bunăstarea Copilului din Mediul Rural”, singura analiză longitudinală asupra bunăstării copiilor și cel de-al șaptelea raport de bunăstare realizat de fundație în România.

“Rezultatele cercetării ne arată din nou că, deși în România copiii noștri au foarte multe drepturi pe hârtie, la capitolul practică mai avem mult de lucrat. În continuare avem copii fără acces la educație, servicii de sănătate, copii abuzați sau cărora familiile nu le pot oferi nici măcar strictul necesar. Copii care merg la culcare flămânzi, care abandonează școala, umiliți acasă sau la școală. Bunăstarea copiilor ar trebui să fie una dintre cele mai importante teme ale campaniei electorale, dar și să ocupe o poziție importantă în lista priorităților partidelor din România pentru următorii patru ani. Vedem realitatea încă o dată în cifre clare, iar acest studiu oferă informație consistentă autorităților publice, decidenților, care să stea la baza adoptării unor decizii eficiente pentru îmbunătățirea calității vieții copilului din mediul rural. Având o radiografie clară în față, noi, alături de copiii și tinerii din Consiliul Consulativ al Copiilor, vom fi în continuare vocea copiilor din mediul rural și le vom aduce realitatea în fața autorităților”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

2 din 10 părinți cred că este nevoie să-ți bați copiii

Peste 19% dintre părinții chestionați consideră că uneori este nevoie să-ți bați copiii pentru a-i educa mai bine, iar 9% dintre copii consideră același lucru. 8% dintre copii (aproximativ 86.000 de copii) consideră că părinții îi tratează întotdeauna mai rău decât pe ceilalți copii din familie.

În mediul școlar, violența verbală este principala formă de violență pe care copiii o suferă. 93% dintre copiii din mediul rural au suferit pe parcursul anului școlar anterior cel puțin o situație de bullying în mediul școlar.

Aproximativ o treime (31%) dintre situațiile în care copilul a fost umilit în public, făcut de râs în fața colegilor l-au avut ca agresor pe profesor. 43% dintre părinți și 29% dintre copii afirmă că în urma anunțării agresiunii nu s-a luat nicio măsură.

Educația copiilor: abandonul școlar atinge cote ridicate în ultimii ani de liceu, iar 4 din 10 elevi de gimnaziu nu vor nici măcar să meargă la liceu

5% dintre copiii înscriși la școală în 2023 au încetat să mai frecventeze cursurile, iar rata de abandonare a școlii este de peste patru ori mai mare în comunitățile marginalizate. Abandonul școlar se intensifică după 14 ani și ajunge la cote foarte ridicate în ultimii ani de liceu.

Aproximativ 2500 de fete minore au abandonat școala anul anterior pentru că au născut, mai exact o treime din minorele care au născut la nivel național.

O proporție foarte mare dintre copiii de gimnaziu din România nu vor să meargă la liceu: patru din 10 copii de gimnaziu (41%) vor să renunțe la liceu pentru a se angaja, a lucra în familie sau pentru a urma un curs de calificare. Una dintre principalele provocări cu care se confruntă liceenii rămâne distanța față de liceu: aproximativ jumătate dintre liceeni fac mai mult de o oră dus-întors până la școală.

Mergând mai departe, patru din zece tineri de liceu (41%) nu doresc să meargă la facultate, ci să se angajeze (inclusiv prin cursuri de calificare), să se căsătorească sau să își facă propria afacere.

Jumătate dintre părinți sunt nemulțumiți de progresul la școală al copilului, dar două treimi dintre copii lucrează în gospodărie

49% dintre părinți se declară nemulțumiți de progresul școlar realizat în ultimul an de copilul, copiii lor. Cu toate acestea, aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă școlară din mediul rural (62%) sunt implicați în activități lucrative. Curățenia în gospodărie și îngrijirea animalelor sunt principalele activități la care participă minorii din gospodărie. Implicarea în aceste activități crește odată cu creșterea în vârstă a copilului. 14% dintre copiii cu vârste de 16-17 ani (aprox. 30.000 de copii) îngrijesc alți membri ai familiei, iar 48% dintre copiii cu vârste peste 14 ani îngrijesc animalele din gospodărie.

30% dintre părinții cu copii cu vârste de 3-5 ani din mediul rural, din comunități marginalizate, care nu au frecventat grădinița justifică acest lucru prin faptul că nu au avut bani pentru hainele necesare copilului. 7% dintre copii de grădiniță din mediul rural (aproximativ 20.000 de copii) participă la activități gospodărești în afara orelor de grădiniță, iar ponderea acestora ajunge la 11% în cazul comunităților marginalizate. Curățenia în gospodărie este activitatea cea mai frecventă.

Sursele de venit ale gospodăriilor din mediul rural și nivelul de educație al adulților

42% dintre gospodăriile din mediul rural cu copii nu au venituri salariale, astfel aproximativ 762.000 de copii depind de venituri din ajutoare sociale, pensii sau surse neregulate de venit. 48% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 864.000 de copii) trăiesc în familii în care banii abia ajung de la o lună la alta sau nu ajung nici pentru strictul necesar.
Costul standard lunar pentru întreținerea unui copil (în afara cheltuielilor de îngrijire, educaționale și de sănătate), calculat la nivelul eșantionului este de 595 lei pe lună. O treime dintre gospodăriile cu copii din mediul rural (32%) nu au mașină de spălat automată (în principal pentru că nu acces la apa curentă).

13% dintre copiii din mediul rural (aproximativ 236.000 de copii) locuiesc în familii în care majoritatea adulților (peste 50% dintre aceștia) au maximum 8 clase absolvite (gospodării cu intensitate foarte ridicată a deficitului de educație).

Alimentația copiilor în mediul rural: 1 din 4 copii merg la culcare flămânzi

Aproape un sfert (23%) dintre copii se duc întotdeauna sau uneori seara la culcare flămânzi pentru că nu există suficientă mâncare acasă, iar 24% dintre copiii din mediul rural mănâncă doar două mese pe zi.

Doar o treime dintre copiii din mediul rural mănâncă fructe, ponderea fiind în ușoară scădere odată cu creșterea în vârstă a copilului. 13% dintre copiii din mediul rural (aprox. 222.000 de copii) mănâncă o pâine sau mai mult pe zi.

10% dintre copii (aproximativ 180.000 de copii) nu luaseră cina în ziua anterioară aplicării chestionarului.

Sănătatea și îngrijirea copiilor: 14% dintre copii nu fac baie în fiecare săptămână

Unu din cinci nou-născuți din mediu rural (21%) nu a fost monitorizat în perioada prenatală de un medic ginecolog, iar aproximativ o treime dintre copii s-au îmbolnăvit în primii doi ani de viață.

Igiena copiilor din mediul rural este de multe ori precară: 1 din 6 copii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani (17%) nu se spală NICIODATĂ pe dinți, iar 19% dintre copiii de 2-5 ani și mai mult de un sfert (26%) dintre copiii de 5-17 ani din mediul rural au carii. 14% dintre copii (5-17 ani) nu fac baie în fiecare săptămână.

Lipsa serviciilor medicale specializate la nivelul localității este principala problemă atunci când se îmbolnăvește copilul. Pentru 48% dintre părinții cu copii cu vârste de 2-5 ani și pentru 62% dintre părinții cu copii de 5-17 ani costul medicamentelor este o problemă importantă.

2% dintre copiii din mediul rural fumează frecvent și alți 7% ocazional. 8% consumă alcool frecvent sau ocazional, 2% joacă frecvent sau ocazional jocuri de noroc, iar 1% consumă substanțe interzise.

Cea mai scăzută vârstă pentru consum de alcool și jocuri de noroc este, la nivelul eșantionului, conform declarațiilor aparținătorilor, vârsta de 10 ani, pentru fumat vârsta de 11 ani, iar pentru substanțe interzise vârsta de 14 ani.

Metodologia raportului “Bunăstarea copilului din mediul rural”

Eșantionare de tip stadial, stratificat, cu selecție proporțională în ultimul strat. Marja de eroare statistică aferentă volumului de chestionare colectate, pentru un interval de încredere de 95% este de +/-2,4%. Au fost realizate 1009 chestionare cu copii cu vârste de 8-17 ani împliniți, din toate județele, din 70 de localități rurale (la fel ca și sondajul cu părinții), din care 17 comunități marginalizate conform hărților de marginalizare (Ministerul Muncii).

World Vision România este o organizație care desfășoară programe de educație, intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și advocacy, punând în centrul activității sale bunăstarea copilului. Organizația se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile, în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de țări din întreaga lume. În 33 de ani de prezență în România a ajutat sute de mii de copii și adulți, din aproape 900 de comunități situate în 41 județe.