De ce Paracetamolul și Metforminul ar putea dispărea din farmacii

De ce Paracetamolul și Metforminul ar putea dispărea din farmacii

Românii ar putea rămâne fără Paracetamol și Metformin (cel mai utilizat tratament accesibil pentru diabet) din cauza blocajelor legislative și administrative persistente, avertizează Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

Producătorii români de medicamente generice atrag atenția că, fără măsuri urgente, pacienții vor rămâne fără acces la tratamente de bază sau vor plăti mai mult pentru ele, iar autoritățile vor pierde ocazia de a realiza optimizări bugetare semnificative în sistemul public de sănătate.

„Birocrația nu poate justifica pierderi de vieți sau de resurse financiare. Solicităm autorităților competente, Ministerul Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale a Medicamentului, să ia măsuri pentru a modifica legislația, astfel încât pacienții să aibă acces mai rapid la medicamentele generice și biosimilare. În acest fel, resursele financiare existente vor putea fi utilizate mai eficient pentru a trata un număr cât mai mare de pacienți. Într-un moment în care sănătatea publică este o prioritate și în care bugetul pentru compensarea medicamentelor nu este suficient, optimizarea bugetelor prin facilitarea accesului pacienților la medicamente cu prețuri mai mici este o măsură necesară și urgentă.” spune Simona Cocoș, președinte APMGR.

Exemple de nereguli și blocaje:

1. Directiva UE privind tratarea apelor urbane reziduale
   Directiva aceasta este cea mai nouă lovitură dată producătorilor de medicamente generice și implicit, pacienților. Cel mai probabil, ea va avea un impact devastator asupra unor fabrici de medicamente generice 100% românești și/sau asupra unor linii de producție și va afecta grav securitatea aprovizionării cu medicamente generice, amenințând disponibilitatea unor medicamente critice. De pildă, ar putea duce la dispariția Paracetamolului și a Metforminului – cel mai frecvent medicament prescris oral pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2.
   Această directivă impune taxe noi pentru producătorii de medicamente, care nu pot să gestioneze costurile prin majorarea prețurilor, deoarece acestea sunt strict reglementate de Ministerul Sănătății.
   În cazul paracetamolului, dat fiind că este un medicament cu preț nereglementat, impactul directivei va fi o creștere a prețului cu 45% care va fi suportată integral de pacienți. În cazul metforminului, prețul ar trebui să crească cu 48%, însă fiind vorba despre un medicament cu preț reglementat de stat, probabil va fi retras din piață, nemaiputând fi sustenabil. În aceeași situație se regăsesc cele peste 700 de medicamente generice compensate cu prețuri de până în 10 lei.
2. Politica de prețuri la medicamente.
   În România, prețurile la medicamente sunt stabilite folosind un sistem de referință, care ia în calcul cel mai mic preț dintr-un coș de 12 state membre UE. Acest sistem pune în impas multe medicamente cu prețuri mici.
3. Taxa clawback
   Începând din 2023, în România, taxa clawback pentru medicamentele generice este de 15% – o valoare dificil de suportat pentru medicamentele cu prețuri mici și care face ca multe medicamente să devină nesustenabile. De altfel, între 2013-2020, peste 2000 de medicamente generice au dispărut de pe piață.
4. Întârzieri de includere pe lista de medicamente compensate a medicamentelor generice și biosimilare.
   În România, în contractele cost-volum dintre CNAS și producătorii de medicamente intră în principal medicamentele inovative, iar când brevetele acestora expiră, medicamentele generice ar trebui să intre automat în listele de rambursare. Realitatea însă arată diferit: accesul medicamentelor generice pe lista medicamentelor compensate se produce cu o întârziere și de doi ani de la expirarea brevetului medicamentului inovativ, ceea ce duce la cheltuieli importante și pierde șansa de a trata mai mulți pacienți.
5. Procedurile de achiziții publice
   În procedurile pentru achiziția medicamentelor se regăsesc mai multe abateri, cu efect contrar facilitării accesului pacienților la medicamentele biosimilare, dar și al realizării optimizarii bugetare și al tratării unui număr mai mare de pacienți. Astfel, deși există legislație care prevede că la apariția medicamentelor biosimilare este necesară reluarea procedurii de achiziție publică pentru a da șansa și acestora să participe, acest lucru nu se întâmplă în practică. Coroborat cu durata lungă a licitațiilor / contractelor de achiziție publică (2-4 ani), această practică conduce la absența medicamentului biosimilar din tratamentul spitalicesc.

O altă abatere din aria achizițiilor publice este reprezentată de faptul că în cadrul unor licitații de spital există următoarea situație: caietul de sarcini prevede în cadrul aceleiași denumiri comune internaționale (DCI) două poziții separate: una pentru medicamentul inovativ de referință (cu cantități sensibil egale cu necesarul spitalului pentru DCI-ul corespunzător) și o alta pentru toate medicamentele biosimilare ce ar putea intra în licitație (care beneficiază de cantități mult mai mici). Care este urmarea? Licitația este câștigată de medicamentul de referință care are un preț mai mare, acest lucru având drept consecință imposibilitatea realizării unei optimizări bugetare cu impact major pentru accesul mai multor pacienți la tratamente valoroase.

„Costurile acestor blocaje nu se reflectă doar în sănătatea pacienților, ci și în bugetele de sănătate. Pierdem oportunitatea de a trata mai mulți pacienți Suntem pregătiți să cooperăm cu autoritățile pentru îmbunătățirea accesului la tratamente și a soluționării lipsei de medicamente.” spune Arina Gholmieh, Vicepreședinte APMGR.

„Pe de altă parte, este esențial să conștientizăm că aceste medicamente nu au ca beneficiu doar optimizările bugetare. Ele sunt o necesitate pentru sănătatea populației. Ele permit tratarea mai multor pacienți cu aceiași bani, în aceleași condiții de siguranță și calitate.”, subliniază Daniel Bran, membru în Consiliul Administrativ al APMGR.

De ce sunt importante medicamentele generice pentru sistemul de sănătate și pacienți:

• Tratează peste 70% dintre pacienți.
• Intră pe piață cu prețuri mai mici decât medicamentul inovativ cu 40% (în primul an) – 70% (în al patrulea an).
• Asigură medicamente esențiale pentru un grup demografic mai larg.
• În ariile terapeutice unde au intrat medicamentele generice, numărul pacienților tratați a crescut de până la 3 ori (studiu IQVIA).
• În perioada 2016-2023, prin intrarea pe piață a medicamentelor generice s-a realizat peste 1 miliard EURO optimizare bugetară – prin urmare, CNAS poate trata mai mulți pacienți.
• În perioada 2023-2028 se estimează peste 500 milioane Euro optimizare bugetară ca urmare a intrării medicamentelor generice în urma pierderii brevetelor medicamentelor inovatoare.

Medicamentele generice au o amprentă economică de 1,1% din PIB

Industria medicamentelor generice joacă un rol crucial în economia României, cu o amprentă economică totală de aproximativ 17,4 miliarde lei în 2023, echivalentă cu 1,1% din PIB – arată un recent studiu IQVIA realizat pentru Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (AMPGR).

Amprenta economică cuprinde impactul total al sectorului (efecte directe, indirecte și induse). Contribuția directă a industriei medicamentelor generice (taxa clawback, impozite pe venit, plăți reglementare, efecte directe ale angajării – sociale, asigurări de sănătate, impozit pe venitul personal) la bugetul de stat este în valoare totală de aprox. 1,56 miliarde lei, adică aprox. 0,3% din bugetul de stat pentru 2023.

În plus față de beneficiile financiare, industria de generice este un susținător semnificativ al pieței muncii din România, contribuind la crearea a aproximativ 130.000 de locuri de muncă, dintre care peste 9.300 sunt angajări directe.

În ceea ce privește tendințele salariale, dat fiind că funcțiile din industria genericelor necesită un nivel ridicat de specializare și expertiză, companiile plătesc salarii peste media țării, acestea atingând o medie brută de aprox. 12.200 lei / lună. Aceasta înseamnă un Indice Comparativ Salarial de +66% față de media salariilor din România. Aceste date, furnizate de un studiu recent realizat de IQVIA și Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (AMPGR) subliniază importanța strategică a acestui sector în consolidarea economiei naționale și susținerea sistemului de sănătate.

„Medicamentele generice reprezintă o garanție pentru sănătate, un partener strategic. Ele oferă societății mai mult decât potențialul de economisire a costurilor prin prețuri reduse, oferă accesibilitate pentru pacienți și posibilitatea de a trata un număr mai mare de pacienți cu același buget. Astfel, este nevoie de implementarea unor politici de încurajare a utilizării medicamentelor generice și biosimilare pentru a trata cât mai mulți pacienți și care vor debloca investițiile curente și vor facilita atragerea unor investitori noi.” spune Arina Gholmieh, vicepreședinte APMGR.