Ovidiu Șandor, Art Encounters: Esențe brâncușiene

Ovidiu Șandor, Art Encounters: Esențe brâncușiene

Cea mai importantă expoziție Brâncuși organizată în ultima jumătate de secol în România, și-a deschis porțile la Timișoara și vizitatorii vor putea admira Sărutul, Măiastra, Muzele (Domnișoara Pogany și Muza adormită), Capul de copil, Piatra de hotar etc.

Am stat de vorbă cu Ovidiu Șandor, Președintele Fundației Art Encounters și Comisar al expoziției „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, despre complexitatea organizării acestui eveniment unic, de larg ecou internațional.

În ce constă anvergura internațională a expoziției Brâncuși, punct culminant al programului cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”?

Într-adevăr, este prima expoziție Brâncuși din ultimii (peste) 50 de ani, în România. În acest timp au mai existat expoziții dedicate marelui artist doar în instituții precum Centrul Pompidou, muzeele Tate sau Guggenheim. Din acest punct de vedere avem semnale că expoziția de la Timișoara va atrage nu doar un public din România, ci și din alte țări, inclusiv români din Germania sau Spania.

Credem că va fi o expoziție în primul rând relevantă pentru România, Brâncuși fiind unul dintre cei mai importanți piloni ai culturii române. În același timp însă, Brâncuși este și un artist universal, un artist care a schimbat limbajul vizual al sculpturii și din acest punct de vedere suntem convinși că expoziția va atrage și un public din regiune. Vor fi în expoziție peste 100 de opere Brâncuși, între care 20 de sculpturi.

De asemenea, vor fi numeroase fotografii realizate de Brâncuși, atât de la Centrul Pompidou, cât și dintr-o colecție internațională. După ce a fost „introdus” în arta fotografică de Man Ray, Brâncuși a fost ulterior tot restul vieții preocupat de acest lucru, mai ales în fotografierea propriilor lucrări. Eu spun mereu că este o formă, a lui Brâncuși, de a ne învăța cum să privim lucrările sale.

Vom prezenta și un film realizat de Brâncuși, dar și filmări cu Brâncuși realizate de alte persoane, precum și un film despre ansamblul de la Târgu Jiu (Masa Tăcerii-Poarta Sărutului-Coloana Infinitului – n.r.). Vorbim de o expoziție al cărei buget este în jur de 1,2 milioane de euro. O treime din bani sunt acoperiți de Consiliul Județean, o treime de la sponsorii pe care i-am atras în proiect și ne așteptăm ca vânzarea de bilete, bani care merg la Muzeul Național de Artă, să acopere cealaltă componentă.

Cât de complicat este să aduni la un loc opere ale lui Constantin Brâncuși, expuse în marii muzee ale lumii?

Organizarea oricărei expoziții este complicată, dar cu atât mai complicată în cazul operelor de față. Aici, lucrurile sunt mai complicate din mai multe puncte de vedere. Primul și poate cel mai important este faptul că operele lui Brâncuși se află în puține instituții, care au foarte multe solicitări de împrumut al acestor lucrări. Ca atare, obținerea acceptului de a le împrumuta a fost poate partea cea mai complicată. Aici a trebuit construită o relație de încredere între entitățile implicate în organizarea acestei expoziții: Muzeul Național de Artă din Timișoara, Fundația Art Encounters, Institutul Cultural Francez din România, Consiliul Județean, care sprijină și finanțează acest demers.

După ce am reușit să trecem de această etapă, aceste împrumuturi vin cu o serie de condiționalități specifice legate de transport, instalare, securitate, asigurare, comunicare etc. Cu toții din entitățile implicate am avut lucruri de învățat, a trebuit să găsim soluții pentru diversele dificultăți specifice organizării. Este o logistică destul de complicată, cu transporturi securizate. Vorbim de opere aduse de la Centrul Pompidou (Paris), de la Muzeul Tate (Londra), de la Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și dintr-un număr de colecții particulare.

Desigur, fiecare transport este un caz special, cu transportatori specializați și condiții aferente, cu implicarea structurilor statului pentru a asigura această logistică în condiții de siguranță cât mai potrivite. Nu în ultimul rând, vorbim de implicarea unor specialiști internaționali pentru partea de instalare a sculpturilor. De altfel, suntem vreo 50 de persoane implicate în acest demers, de vreo doi ani de zile, practic aceeași echipă implicată și în expoziția Victor Brauner, de la Timișoara (februarie-mai 2023), un foarte bun rodaj al echipei.

În ce constă implicarea Fundației Art Encounters, al cărei președinte sunteți, în organizarea aceste expoziții-eveniment?

Ideea expoziției„Brâncuși: surse românești și perspective universale” a plecat de la noi. Apoi, pe baza experienței pe care am căpătat-o începând cu 2015, de când organizăm Bienala Art Encounters, am contribuit cu know how-ul nostru legat de organizarea unor astfel de evenimente, de la aspecte legate de logistică, de asigurări și până la partea de comunicare.

De asemenea, cred că avem o contribuție în obținerea împrumuturilor lucrărilor, ținând cont de faptul că noi am avut colaborări anterioare atât cu Centrul Pompidou, cât și cu Muzeul Tate de la Londra. Faptul că ne cunoaștem de o vreme cu doamna Doina Lemny, curatorul expoziției „Brâncuși”, este un alt aspect important: încrederea pe care instituțiile amintite o au în expertiza dânsei a contribuit în obținerea acestor împrumuturi necesare pentru organizarea expoziției. Desigur a existat și o complementaritate cu Muzeul Național de Artă din Timișoara și cu Institutul Cultural Francez, anumite lucruri fiind gestionate mai bine de unul dintre acești parteneri.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 377 (10 octombrie – 6 noiembrie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

#BizTimișoara este un proiect powered by Vodafone, realizat cu susținerea Asociației Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii
Parteneri: PROFI, tbi bank, IKEA
Mobility Partner: Continental
Sustainability Partner: DM România
Cu sprijinul: Cramele Recaș, Maresi, Iulius Town Timișoara, imobiliare.ro, XCity Towers