Oscar, România și „Trei kilometri până la capătul lumii”

Oscar, România și „Trei kilometri până la capătul lumii”

Recent a intrat în cinematografe „Trei kilometri până la capătul lumii”,în regia lui Emanuel Pârvu, propunerea României pentru Premiile Oscar 2025.

Adi este un adolescent de 17 ani, dintr-un sat din Delta Dunării, care, prin eforturile părinților săi, învață la Tulcea. Atunci când părinții sunt confruntați cu un adevăr pe care nu sunt în stare să îl înțeleagă, dragostea necondiționată pe care acesta ar trebui să o primească de la ei dispare brusc, iar lui Adi îi rămâne o singură soluție. O temă sensibilă într-o societate conservatoare. Regizorul Emanuel Pârvu ne introduce în povestea filmului.

De ce o astfel de temă?

Tema iubirii dintre părinți și copii este recurentă în filmele mele, nu sunt la prima cercetare despre această tematică. Pe de altă parte, subiectul, din perspectiva mea, pornește de la problematica minorității – indiferent despre ce fel de minoritate vorbim.

De ce ați ales Delta Dunării și cum contribuie locurile alese pentru filmări la conturarea poveștii?

În special Sfântu Gheorghe din Delta Dunării reprezintă, din punctul meu de vedere, un loc unde două mentalități diametral opuse se întâlnesc. Acolo, în timpul verii, este cel mai “cool” loc de pe litoralul românesc, plin de turiști civilizați, care nu vin cu boxe pe plajă sau care nu zbiară. Iar această parte a tinerilor se întâlnește cu o societate tradițională și trebuie să trăiască împreună niște luni de zile. Pe de altă parte, lumina, natura, peisajul sunt de neegalat. Aveam nevoie de un loc ca acesta care să contrasteze cu ce se întâmplă în film.

Cât de greu a fost să alegeți distribuția, apoi actorii să intre în povestea filmului și să găsiți susținerea materială pentru realizare?

Procesul a fost unul clasic, urmând toate etapele firești producerii unui film – finanțare, prospecții, casting, repetiții, producție. Etapa castingului a durat foarte mult, aproape jumătate de an, personajul Adi fiind cel mai greu de găsit. Din fericire, ne-a găsit el pe noi.

Ce a presupus producția acestui film?

Este un film 100% cu participare română, produs de FAMart prin producătorul și co-scenaristul filmului- Miruna Berescu, co-finanțat de Centrul Național al Cinematografiei și de alte instituții și parteneriate. Filmările au durat aproape 5 săptămâni, cu tot ce deplasări între locațiile de filmare. Am avut o echipă clasică de filmare, care a implicat câteva zeci de persoane.

Cum a fost primit filmul în alte țări și cum vă așteptați să fie primit în România, în afara festivalurilor?

Filmul este foarte bine primit în străinătate. Pe lângă multele festivaluri în care a fost selecționat, este invitat în programe educaționale. Este distribuit în multe teritorii, este în selecția Academiei Europene de Film și propunerea oficială a României pentru premiile Oscar. Așteptăm cu sufletul la întâlnirea cu publicul larg. Până acum, la proiecțiile de la TIFF și ANONIMUL am constatat că rămâne aproape toată lumea la Q&A, că se pun multe întrebări, iar pe paginile filmului avem foarte multe mesaje. M-aș bucura ca după proiecții publicul să plece cu niște întrebări și aș fi fericit să-și găsească răspunsuri la măcar câteva dintre ele.

Ce înseamnă pentru film și pentru tine, personal, să fie propunerea României la Oscar?

Este o bucurie asocierea numelui tău cu țara ta. Reprezentarea țării tale, indiferent în ce domeniu, este un motiv de bucurie, mai ales că cinematografia românească este prezentă intens pe plan internațional.

Care a fost principala provocare în realizarea acestui film?

Filmul în sine. Faptul că filmezi în deplasare, faptul că locația nu este accesibilă decât cu barca, faptul că având atât de multe exterioare depinzi în totalitate de vreme. Filmatul în deltă nu e simplu, iar pe această cale țin să mulțumesc încă o dată echipei de producție, localnicilor și tuturor oamenilor care au pus umărul ca să putem duce la capăt acest proiect.

Care a fost scena cel mai dificil de realizat și de ce?

Secvența de interior cu Adi, părinții și preotul a fost cea mai dificilă, în primul rând din punct de vedere emoțional. Intensitatea vocală, intensitatea emoțiilor, oboseala, filmarea de noapte, aveam toate elementele ca să ne facem viața grea.

De ce credeți că trebuie văzut acest film?

Cred că trebuie văzut în primul rând de părinți. Cred că este important să insistăm puțin pe comunicare, să trecem niște bariere, să putem înțelege mai multe despre oamenii de lângă noi, despre incluziune și dauna pe care o produce agresivitatea. Mai mult, cred că e important să înțelegem că nu tot ce e făcut cu cele mai bune intenții e și cel mai bun pentru cel către care se îndreaptă acțiunea noastră.

Ce planuri aveți după premiera pentru publicul larg?

După cinematografe filmul va urma parcursul normal – televiziuni, apoi platforme. Sper să rămână cât mai mult timp în cinematografele românești, sper să lase niște urme în sufletul oamenilor și sper să ne ridice niște întrebări despre noi înșine.

Succes de la prima proiecție

Filmul produs de Miruna Berescu, prin casa de producție FAMart, îi are în rolurile principale pe Bogdan Dumitrache, Laura Vasiliu, Ciprian Chiujdea, Ingrid Micu-Berescu, Valeriu Andriuță, Adrian Titieni, Richard Bovnoczki, Alina Berzunțeanu, Vlad Brumaru și Radu Gabriel.

Premiera națională a avut loc la Cluj, în cadrul TIFF, iar la avanpremiera de la ANONIMUL a fost văzut de peste 4000 de spectatori.  Pe plan internațional, în Competiția Oficială a Festivalului de la Cannes a fost distins cu Queer Palm, în selecțiile de la Karlovy Vary, Ierusalim, a obținut premiul pentru cel mai bun regizor, iar la Sarajevo a fost distins cu Premiul Cineuropa și Trofeul Festivalului pentru cel mai bun film.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 387 (16 octombrie – 16 noiembrie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.