Ordonanța care cheamă criza

Ordonanța care cheamă criza

Reading Time: 4 minute

Ordonanța 114, care introduce taxe noi în mai multe sectoare economice, inclusiv pe activele bancare, “cheamă criza”, și poate declanșa “un tsunami” în economia românească, avertizează Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB).

“Creează o furtună perfectă pentru economie. Este o ordonanță care cheamă criza. E un fel de dans al ploii pentru criză”, a declarat Sergiu Oprescu, la o conferință de presă organizată de Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR). Bancherul a amintit că au fost au mai fost aprobate în Parlament și alte inițiative legislative care afectează domeniul bancar.

“Este un adevărat Pentagon al Bermudelor. Mai sunt cele trei iniţiative care au trecut de Parlament, plus o altă iniţiativă legată de provizionare. O suită de iniţiative care vin cu cadenţă și creează premisele unei furtuni perfecte nu doar pentru sistemul bancar, ci pentru economie. Doar ordonanţa ar fi suficient de puternică ca să creeze un tsunami”, a declarat Oprescu, care este și președinte executiv al Alpha Bank.

Sergiu Manea, președinte al CPBR și CEO BCR a arătat că taxa este nesustenabilă.

“Taxa, așa cum este ea construită astăzi, nu este sustenabilă. Dacă ne uităm la un ciclu de 10 ani vedem că pur și simplu nu este sustenabilă”, a spus Sergiu Manea, adăugând că taxele sectoriale duc la scăderea investițiilor, scăderea încrederii în economie și a încrederii consumatorilor.

Investiții înghețate

„Noi acum, banca mea, am început să ne uităm ce putem raţionaliza din punct de vedere cheltuieli. Avem sub revizuire toate planurile de investiţii pe care le aveam până acum. Nu discut şi nu voi discuta niciodată despre clienţi. Clienţii sunt principala noastră preocupare”, a spus Manea. El a explicat că orice companie trebuie să aibă un model economic viabil.

„Nu suntem deosebiţi de alţi agenţi economici”, a subliniat Manea, făcând o comparaţie între o bancă şi o companie. El a dat un exemplu simplu: dacă unei compani îi creşte cheltuiala de la 100 de lei la 119 lei, atunci va reveni la cheltuieli de 100 de lei.

„În condiţiile în care există cheltuielile la un anumit nivel, putem trage concluzia că unii jucători economici, în primul şi în primul rând, vor încerca să îşi reducă cheltuielile interne. Asta înseamnă, automat, mai puţine investiţii”, a explicat Manea.

Reducerea cheltuielilor este prima măsură care va fi luată și de Banca Transilvania, în condițiile în care, potrivit directorului executiv Omer Tetik, o creștere agresivă de dobânzi nu va putea fi digerată de clienți.

„BT avea în plan renovarea a peste 200 de agenții. Asta înseamnă că zeci de firme de construcții nu vor primi contractele astea. Pentru digitalizare, suntem în faza de lansare. Am zis să amânăm a doua fază. Noi nu am cumpărat aplicațiile noastre de pe Google store, noi plătim 40 milioane lei pentru sustenabilitate, performanţă, hardware, software”, a spus Omer Tetik.

Și CEC Bank, bancă cu capital de stat, este în căutarea unor soluții la efectele Ordonanței 114, a arătat președintele băncii, Radu Grațian Ghețea.

„Suntem bancă de drept privat cu capital de stat Aceasta este definiția corectă. Nu avem alte preocupări sau alte avantaje sau dezavantaje față de ceea ce au toate băncile din sistemul bancar. Suntem preocupați să găsim soluții la efectele Ordonanței. Trebuie să găsim mijloc să reducem cheltuielile, să reducem investițiile. Avem și o particularitate: capitalul este de stat. Aici sa vedem cum va gestiona acționarul situația concret”, a spus Ghețea.

Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, a arătat că trebuia făcut mai întâi un studiu de impact. Când vine vorba de legislație fiscală este nevoie de predictibilitate și trebuie să se știe cât este taxa și cum se plătește. El a arătat că este nevoie de măcar 6 luni de analiză și consultare pentru astfel de schimbări fiscale.

Sergiu Oprescu a arătat că Ordonanța 114 a luat prin surprindere sectorul bancar, iar impactul lipsei de predictibilitate pe credibilitate este uriaș. „​Ne-a luat prin surprindere. Nu a fost discutată, nu a fost pusă în dezbatere publică. Ne-a luat total prin surprindere. A fost imprevizibilă, din punctul nostru de vedere”, a precizat Oprescu.

Florin Dănescu, directorul executiv al ARB, a arătat că bancherii au așteptat să discute Ministerul Finanțelor Publice. Guvernul i-a invitat la o întâlnire în această săptămână, fără să precizeze însă ziua sau ora.

“Nu e prea târziu să avem o discuție”, a spus Sergiu Manea, adăugând că ar dori discuție despre ce avem de făcut pentru a evita „furtuna”.

Lecția de economie

Referitor la taxarea activelor bancare în funcție de ROBOR, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, a subliniat că profitabilitatea băncilor nu este legată de dimensiunea ROBOR.

„A apărut mesajul că profitabilitatea băncilor este legată de dimensiunea ROBOR. Eu nu am găsit asta în nicio carte de economie şi în nicio ţară din lumea aceasta o asemenea taxă nu este legată de un indice de dobândă local. Şi nici în România dacă te uiţi pe ultimii 10 ani nu se respectă această afirmaţie. Nu îşi are fundamente în realitate”, a explicat Guda.

Președintele AAFBR a arătat că, în perioada 2010-2014, când ROBOR a avut o valoare ridicată, randamentul activelor a fost zero sau negativ.

„Profitabilitatea băncilor nu are cum şi nu este legată de dimensiunea ROBOR. Atunci de ce este legat ROBOR-ul? O spun cărţile de economie. ROBOR este legat de inflaţie. Şi dacă vă uitaţi pe 10 ani în spate, întotdeauna când inflaţia creşte ROBOR-ul creşte, inflaţia scade, ROBOR-ul scade. Şi aşa şi trebuie să fie pentru că dobânzile trebuie să reflecte inflaţia, iar apoi riscul din piaţă şi lichiditatea din piaţă. Deci nu înţeleg fundamentul economic al unei asemenea măsuri. Nici Banca Naţională nu-l înţelege şi nici un economist, care este economist, nu poate s-o explice. Și, apoi, este o dimensiune excesivă. Când vii cu o taxă care având în vedere dimensiunea ROBOR din trimestrul IV de anul trecut ar trebui să fie de 1,2% din active şi randamentul activelor 1,7%, nu văd cum rămâne viabil sectorul bancar, economic. Face pierderi pe recesiune şi când vine expansiunea ca să-şi recupereze pierderile din recesiune şi să facă un randament decent, vine statul şi confiscă 70% din profit”, a mai declarat Iancu Guda.