Oamenii de otel din corporatii

Oamenii de otel din corporatii

Reading Time: 11 minute

Au joburi de birou care parca incurajeaza sedentarismul si mancatul nesanatos, dar ambitia si pasiunea pentru miscare i-au ajutat sa iasa din zona de confort si sa isi impinga zilnic limitele. Cu multe sacrificii si disciplina, au incheiat cele mai dificile probe de triatlon din lume, realizari care i-ar face invidiosi pe multi sportivi de performanta

Chiar daca nu credeti in supereroi, sa stiti ca ei exista si traiesc printre noi. Sunt sanse foarte mari ca Iron Man sa va fie coleg de serviciu, client sau chiar manager si inca sa nu stiti acest lucru. Sigur, nu va ganditi la acel personaj de film care imbraca un costum din otel si brusc are puteri iesite din comun pentru a se lupta cu fortele raului. Eroii de care va povestesc lupta cu propriile limite si le imping rand pe rand mai departe. Iubitorii de sport care reusesc sa duca la bun sfarsit cea mai dificila proba de triatlon din lume, concursurile de tip Ironman, pot fi considerati adevarati supereroi, cu puteri iesite din comun. De ce? O astfel de proba de anduranta presupune alergare pe o distanta de peste 42 de kilometri, ciclism pret de mai bine de 180 de kilometri si inot inca vreo 3,8 kilometri. Inainte sa va mai plangeti prietenilor ca ati obosit stand peste program la birou, amintiti-va ca o cursa Ironman presupune efort constant si se intinde pe mai bine de zece ore, in functie de pregatirea fiecarui participant. Chiar si pentru un sportiv de performanta o proba extrema ca aceasta poate ridica probleme cu adevarat seriose.

Daca la originile concursului Ironman stau militarii renumitei marine americane, care aveau nevoie de o intrecere pe masura puterilor lor, marea majoritate a finalistilor probelor de astazi sunt amatori, angajati sau antreprenori. Acesti „oameni de otel” ai triatlonului imbina cu succes sarcinile de la birou cu lungile antrenamente zilnice, fara sa neglijeze timpul alocat familiei si tot le raman cateva momente pentru „obligatiile” sociale, ceea ce face sa para ca ziua are mai multe ore pentru ei. Ei bine, nu are. Disciplina proprie si sacrificiile sunt secretul acestor supereroi. Sigur, nu leviteaza ca personajele din filmele hollywoodiene, dar performanta si realizarile lor ii inspira pe cei din jur, devenind pentru acestia adevarati eroi si modele de urmat.

Performanta in anduranta

A terminat Transfier, unul dintre cele mai grele triatloane pe distante lungi din lume si doreste ca anul viitor sa termine si o proba full Ironman

Marius Lazarescu a descoperit prima oara triatlonul in urma cu doi ani. Pe atunci, unul dintre asociatii sai isi cauta un coechipier pentru proba de inot dintr-un triatlon, iar Marius, care practicase inotul de performanta in copilarie, parea pariul castigator. A acceptat sa se alature echipei fara sa stea deloc pe ganduri. Dar proverbul “Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ” este cat se poate de adevarat si in sport. Proba de inot din concurs era ultima si Marius era nevoit sa astepte coechipierul cu bicicleta sa predea stafeta, pentru a sari in apa. A intrat in apa ultimul si, desi a reusit sa recupereze doua pozitii, a plecat de la concurs foarte mahnit.

Un an mai tarziu si-a facut echipa cu cineva mai descurcaret la bicicleta, doar ca de aceasta data a avut probleme alergatorul. “Atunci m-am gandit ca cel mai bine ar fi sa nu ma mai supar pe altcineva si sa fac eu totul”, spune Marius Lazarescu, General Manager al agentiei de marketing online Today’s. “Si am trecut la abordarea individuala si de atunci am continuat cu aceasta abordare la triatlonul scurt, dupa la cel olimpic si dupa anul trecut si in acest an la Half Ironman, urmand ca la anul poate ajung la un full Ironman”, povesteste Lazarescu. Si-a demonstrat ca aceasta abordare era cartea castigatoare, cand a participat la intrecerea Transfier, unul dintre cele mai grele tria­tloane pe distante lungi din lume, care presupune inot in lacul Vidraru, alergare in jurul sau si ciclism pe Tran­sfagarasan. “As putea spune acum ca este o cursa pe care o castigi sau o finalizezi cu un ofert de minimum 50% mental. Trebuie sa fii suficient de puternic sa tii acolo, pur si simplu, sa te concentrezi si sa mergi mai departe. Asta am simtit-o la partea de alergare cand nu mai aveam picioare.

Efectiv ultima jumatate de ora nu stiu cum am terminat-o pentru ca ma uitam doar in fata, nu mai vedeam in stanga sau in dreapta, mergeam inainte. A fost cea mai grea cursa de pana acum pentru mine”, isi aminteste Marius Lazarescu, care a terminat proba in opt ore si 51 de minute. De-a lungul acestui an a participat aproape in fiecare sfarsit de saptamana la cate o competitie, “la prea multe si ar trebui sa o lasi si tu mai moale”, potrivit sotiei sale, dar visul sau este sa duca la bun sfarsit proba Swissman, alt triatlon cotat printre cele mai dure trei din lume. Marius Lazarescu nu se multu­meste cu zona de confort creata si stie ca, daca se va opri si nu va continua antrenamentele, va pierde tot ce a acumulat in cursul anului si va fi nevoit sa reporneasca de la zero. De aceea se antreneaza zilnic, mai bine de trei ore, iar cu tot cu pregatirea dinainte si de dupa antrenament ajunge si la patru ore, pe care, in aceasta perioada a sezonului, le aloca dimineata.

“Doamna de fier” a comunicarii

La nici trei luni de la Incheierea cursurilor, Roxana Lupu inota in mare pentru terminarea unei probe extreme de triatlon, iar anul trecut a devenit una dintre cele 14 femei din Romania care au dus la bun sfarsit un concurs de tip Ironman.

Cadoul primit in urma cu cinci ani avea sa ii schimbe complet viata Roxanei Lupu. Tanara primise pe atunci o bicicleta, pe care a decis sa o testeze cum se cuvine: la un concurs dificil de mountain bike. Nu avea pic de experienta pe un asemenea traseu, dar nu a ezitat nicio clipa sa urce in sa. A pedalat pentru prima oara in viata pe munte, a urcat cu bicicleta in spate pe dealuri, a prins o ploaie torentiala si a suferit si o cazatura zdravana. Dupa o astfel de experienta, foarte probabil ca o buna parte dintre noi nu s-ar mai fi apropiat de bicicleta o vreme indelungata. Nu si Roxana insa. “Mi-a placut la nebunie totul”, spune Roxana Lupu, PR & Marketing Specialist la compania de training Brightway. “Asa a inceput dependenta mea de sport si competitii”, continua Roxana, care este totodata si fondatoarea site-ului Adrenallina.ro.

I-a placut asa de mult experienta de pe munte incat la fiecare sfarsit de saptamana participa la o noua compe­titie de mountain bike, pana cand, incet – incet, Roxana a devenit o prezenta obis­nuita pe podiumurile concursurilor de amatori. Cativa ani mai tarziu a aparut in peisaj alergarea si, ulterior, inotul. A invatat sa inoate tarziu, la varsta de 30 de ani, doar ca sa poata duce la bun sfarsit, pe cont propriu, toate cele trei probe de triatlon. La scurt timp dupa finalizarea cursurilor de inot deja participa la primul triatlon si inota pentru prima oara in mare. “A fost cam traumatizant, dar am supravietuit”, isi amin­teste zambind Roxana. “Doua saptamani mai tarziu am facut-o si mai lata: m-am bagat la o competitie de anduranta de tip Half Ironman. Am trait si dupa asta”, adauga tanara.

Dar Roxana Lupu nu s-a oprit aici. A continuat sa isi forteze zilnic limitele, sacrificiu necesar pentru a-si vedea visul cu ochii: terminarea unei curse Ironman. Dupa mai bine de jumatate de an de pregatiri intense, alaturi de un antrenor, venise ziua cea mare. A luat startul la inot dimineata, dupa o noapte in care nu a reusit sa se odihneasca din cauza emotiilor. “La start, mi-am setat faptul ca voi termina aceasta competitie cu orice pret, iar asta m-a urmarit toata cursa”, imi povesteste Roxana. “Durerile apar in timpul concursului indiferent de cat de mult te-ai antrenat pentru asta si trebuie sa convietuiesti cu suferinta si sa mergi mai departe.” Asa a si facut Roxana Lupu, care dupa 14 ore si 44 de minute trecea linia de finish a cursei Ironman de la Oradea, fiind astazi una dintre cele 14 femei din Romania care au reusit sa termine o astfel de proba de anduranta.

Triatlonul, fantana tineretii

Este consultant de business, dar pasiunea pentru acest sport extrem l-a facut sa se implice la varf in Federatia Romana de Triatlon, pe care o conduce

De indata ce veti trece pragul casei lui Adrian Nanulescu, veti realiza ca sportul ocupa un rol extrem de important in vietile celor care o locuiesc. Chiar de la intrarea in spatioasa casa din zona parcului Cismigiu va vor intampina, rand pe rand, mai multe tipuri de bicicleta, o minge de baschet, casti aerodinamice de ciclism sau incaltaminte speciala pentru pedalat. Adrian Nanulescu a facut sport de cand se stie. A inceput de la varste fragede cu inot, a continuat cu baschet si mai tarziu a cochetat cu atletismul. Se descurca de minune, dar a ales, fara sa stea pe ganduri, sa puna scoala pe primul loc si sportul in plan secund. Cu toate acestea insa nu a neglijat prima sa dragoste, sportul. A descoperit triatlonul in urma cu opt ani, cand a fost “provocat” de un prieten, si de atunci investeste constant timp si energie in pasiunea sa. Din dragoste pentru triatlon, s-a implicat pro bono in Federatia Romana de Triatlon, pe care o conduce din functia de presedinte.

Se antreneaza zilnic cam trei ore, timp care se lungeste si la patru – cinci ore pe zi, in fiecare sfarsit de saptamana. Ce ii motiveaza si ii da putere? “La inceput motivatia era sa termin cursa, ca am muncit o perioada de timp, am facut sacrificii”, imi povesteste Adrian Nanulescu, fost CEO al La Fantana si actualmente Senior Business Consultant.

“Acum lucrurile stau diferit, motivatia este complexa: este in primul rand performanta, imi propun sa fac ceva, sa ma simt bine, sa fiu sanatos, sa am un nivel de performanta atat personala, cat si la nivel mondial si merg mai departe. Daca chestionam de fiecare daca cand ne este greu de ce facem ches­iunea asta, probabil ca finalizam prin a renunta”, continua Adrian Nanulescu.

A dat de greu chiar la finele lunii trecute, la concursul Gloria Ironman din Antalya, unde, din cauza calitatii asfaltului, a fost nevoie sa abordeze diferit intrecerea, ceea ce l-a costat efort suplimentar si timp in plus. Si nu numai ca a terminat cursa, dar a avut si un parcurs bun – a iesit pe locul 25 din 64 de concurenti la categoria sa de varsta. Presedintele Federatiei Romane de Triatlon este multumit de rezultatele din tot anul, reusind sa isi atinga obiectivele in clasamentul All World Athletes la nivel de Ironman. “In 2015 mi-am propus sa intru in primii 1% sportivi din lume la categoria mea de varsta”, completeaza Adrian Nanulescu. “Anul trecut am fost in primii 5%, iar anul asta, pana in acest moment, am reusit ce mi-am propus, dar mai sunt curse in emisfera sudica, eu mi-am incheiat sezonul, nu mai pot sa acumulez puncte”, adauga Nanulescu.

Un Ironman de cariera

Este dependent de sport si si-a propus ca macar pana la varsta de 60 de ani sa ia strartul, in fiecare an la o competitie de tipul Ironman. Voicu Oprean, fondator si CEO al AROBS Software Transilvania a povestit pentru revista Biz cum se antreneaza inainte de o astfel de competitie de anduranta si la ce probe de triatlon mai planuieste sa participe

Ne puteti spune cand si cum ati descoperit pasiunea pentru sport?

Sunt dependent de sport. Am facut sport de performanta de mic, iar cand nu am mai avut timp sa continui, am inceput sa scartai si atunci am inteles ca trebuie sa revin la vechile obiceiuri. Declicul s-a produs cand, la o proba de stafeta in cadrul maratonului DHL, am simtit ca nu pot termina cursa de 10 kilometri, desi, initial, crezusem ca va fi simplu. Dupa aceasta experienta, am reluat antrenamentele, iar, la un moment dat, am vrut sa vad daca imi pot depasi mai ales barierele mentale si am decis sa particip la un triatlon. In 2014, am terminat primul Ironman, desi cu un an inainte, la Zurich, mai aveam de alergat doar 18 kilometri, dar nu am reusit sa ajung la finish. A trebuit sa abandonez, pentru ca aveam alte ganduri si nu m-am putut concentra pe ceea ce aveam de facut.   

Cat timp v-ati antrenat inainte de cursa Ironman si cum arata un astfel de antrenament pe atunci?

Am inceput cu antrenamente normale si cu o alimentatie sanatoasa, iar, apoi, am trecut la o pregatire mai agresiva. De exemplu, am participat la Global Biking Initiative, un eveniment destinat ciclistilor din toata lumea, care implica parcurgerea mai multor tari pe bicicleta. Pentru ca nu sunt un mare fan al alergarii, m-am antrenat normal pentru aceasta proba, iar la anumite intervale de timp am participat la diverse maratoane. In ceea ce priveste inotul, mi-am imbunatatit conditia fizica traversaand Tarnita.  

Luati in calcul sa mai participi la alte competitii de tip Ironman? La ce alte competitii de triatlon ati mai participat in ultima vreme?

Acum doua luni, am bifat al doilea triatlon din viata mea – am participat la KMD IRONMAN Copenhagen – si mi-am propus ca macar pana la 60 de ani sa iau startul, in fiecare an, la o astfel de competitie. Imi place sa descopar locuri noi, de aceea, ideal ar fi ca, de fiecare data, sa fie un alt Ironman. Anul viitor, mi-ar placea sa fie Barcelona sau Benelux. 

Ne puteti povesti un pic din ziua cursei si despre cursa in sine? Care proba vi s-a parut cea mai dificila?

Anul acesta a fost mai usor sa termin competitia, avand in vedere ca eram la a doua experienta si stiam la ce sa ma astept, iar pe de alta parte, aveam familia alaturi de mine. De data aceasta, am reusit sa ma detasez mai usor de gandul ca trebuie sa duc la bun sfarsit triatlonul. Atunci cand te obsedeaza un obiectiv, risti sa fii coplesit si esuezi.

Am adoptat strategia din primul an si mi-am sectionat fiecare proba in mai multe parti, pe care le-am dedicat unui om drag. A fost un moment mai dificil in timpul cursei de bicicleta. Stabilisem cu fiicele mele sa ma astepte pe traseu, iar din cauza unei nesincronizari – au ajuns mai tarziu la locul stabilit si nu le-am vazut-, am inceput sa imi fac griji, pentru ca ma gandeam sa nu li se fi intamplat ceva. In cele din urma, le-am zarit, iar acel moment a insemnat pentru mine un stimul extraordinar, mi-am recapatat energia.      

V-ati gandit vreodata, in timpul cursei, sa abandonati? Ce v-a motivat sa continuati si sa nu renuntati?

Nu m-am gandit in niciun moment sa abandonez, desi am avut caderi pe parcurs. In timpul probei de alergare, chiar cand treceam pe langa Muzeul Regal Naval, am avut o viziune: am vazut vasele din port bombordate. Viziunea a fost atat de reala, incat m-am oprit in loc si m-am intrebat ce sens mai are sa alerg. Dupa cateva secunde, mi-am dat seama ca creierul imi joacă feste si mi-am continuat drumul.

Ce sfat ati da unui tanar care vrea sa va urmeze modelul si sa termine o cursa de tip Ironman? De ce?

Ironman te invata ca nimic nu este imposibil. Este o cursa care te solicita fizic si mental, dar care, in final, iti da increderea ca, daca vrei sa faci ceva, chiar poti, oricat de incredibil ar putea parea la inceput. In timpul unui Ironman esti in competitie cu tine insuti, iar marea provocare nu este rezistenta fizica, ci capacitatea de a-ti infrana creierul. Daca vei fi bine mental, corpul ti se va supune. Este un experiment pe care l-am promovat intens si ma bucur ca am colegi pe care i-am inspirat si se pregătesc acum de triatlon.

Ne puteti spune cum arata o zi obisnuita de munca din viata dumneavoastra? Cat timp alocati sportului?

Nu am o rutină zilnica, fiind foarte des plecat in interes de business sau la cursurile Harvard Business School si ale London Business School, pe care le urmez acum. De regula, am o agenda foarte plina, iar serile le petrec in familie. Imi rezerv 10 – 12 ore saptamanal pentru sport, pe care le impart intre un antrenament cu bicicleta, doua de inot si trei de alergare. Inainte de competii, incerc sa imi intensific antrenamentele.

Exista multe analogii intre sport si business. Ce lectii pe care le-ati desprins din triatlon se pot aplica in antreprenoriat? De ce?

Categoric, sportul nu inseamna doar un mod de viata sanatos. Ne ajuta sa ne dezvoltam si ca indivizi, de aceea, am pus pe picioare campanii, in cadrul carora am promovat miscarea. De exemplu, cu ocazia celei de a V-a editii a maratonului din Cluj, am lansat campania „Be Great! Inspire other to follow you”, ce a reunit 17 ambasadori ai sportului din diferite domenii, care au vorbit, din experienta proprie, despre cum le-a schimbat sportul viata sau cum i-a ajutat in business. Sunt niste povesti reale, din care sper ca oamenii au tras niste concluzii.

Foto: Dreamstime